44 de ani de la cel mai de amploare cutremur înregistrat în România

  • În Prahova, oficial, 42 de imobile expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic au bulină roșie
  • Doar un singur bloc, din Ploiești, a fost consolidat

 

Nicoleta Dumitrescu

Chiar dacă au trecut zeci de ani de la producerea cutremurului din 1977 – astăzi se împlinesc 44 de ani – data de 4 martie rămâne încă vie în amintirea multora dintre români, gândul lor ducându-se la această zi ori de câte ori se produce un nou seism, chiar și de mică intensitate. De altfel, acest seism nici nu are cum să fie așa de ușor dat uitării, în condițiile în care bilanțul acestuia, rămas în continuare cel mai de amploare înregistrat în România, a fost unul cu adevărat trist: peste 1.500 de victime omenești, peste 11.000 de accidentați, aproape 33.000 de locuințe prăbușite și alte zeci de mii avariate, aproape 800 de unități economice afectate, 35.000 de familii rămase fără adăpost, distrugeri însemnate fiind înregistrate inclusiv în județul Prahova. Cum însă producerea unui cutremur de mare intensitate poate avea loc oricând, am dorit să aflăm care este situația în Prahova în ceea ce privește blocurile cu bulină roșie, cele care în urma expertizării au fost încadrate în clasa de I de risc seisimic și considerate a fi și cele mai vulnerabile în eventualitatea producerii unui asemenea eveniment pe care nimeni nu-şi dorește să-l trăiască. Astfel, potrivit datelor solicitate Ministerului Dezvoltării, în județ au fost expertizate, în mod oficial, până la această dată, 42 de imobile, cele mai multe – 33 – fiind din Ploiești, restul fiind din Câmpina și Boldești-Scăeni. Cu toate acestea, conform datelor primite de la ministerul menționat, doar un singur bloc, din Ploiești, cu 60 de apartamente, a fost consolidat.
Pe de altă parte, luna trecută, același minister a elaborat un proiect de act normativ în vederea alocării la nivel național a sumei de 1 miliard de lei, în tranșe, pe o perioadă de patru ani, în vederea consolidării clădirilor cu risc seismic 1 și 2, declarativ, așa cum anunța noul ministru, această investiție urmând să servească un interes public, respectiv siguranța cetățeanului în caz de cutremur.

Potrivit studiilor de specialitate, Prahova poate fi considerată una dintre cele mai vulnerabile zone în eventualitatea producerii unui cutremur. Cel puțin așa ne declara, în urmă cu ceva ani, Bogdan Dabija, fost director general al S.C. Consproiect, acum pensionar, care în timpul activității sale și-a pus semnătura, ca proiectant, pe foarte multe imobile din Ploiești. Iar această declarație a fost făcută având în vedere sursa Vrancea, recunoscută ca fiind cea mai importantă în ceea ce privește activitatea sesimică, Prahova fiind, alături de Buzău, pe locul doi ca vulnerabilitate la un eventual seism. Pe de altă parte, în județ, într-o primă categorie a localităților considerate vulnerabile în cazul producerii unui cutremur, sunt localitățile Boldești-Scăeni, Plopeni, Urlați, Vălenii de Munte, Mizil, Slănic, iar în a doua categorie: Băicoi, Ploiești, Câmpina, Breaza și Comarnic, cele mai protejate zone fiind considerate orașele Sinaia, Bușteni și Azuga. Date fiind aceste informaţii, am solicitat o serie de precizări de la ministerul de resort în legătură cu situația blocurilor din Prahova afectate de seism. Astfel, potrivit informațiilor primite de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în județul Prahova au fost expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic I, cele cu bulină roșie, 42 de clădiri. Cele mai multe blocuri – 33, cu un total de 1.661 de apartamente – sunt în Ploiești, în Câmpina fiind 7 blocuri, cu un total de 408 apartamente, iar în Boldești-Scăeni două blocuri cu 50 de apartamente. Rugați să ne spună ce fonduri au fost alocate în ultimii doi ani județului Prahova pentru imobilele afectate de seism, reprezentanții ministerului menționat ne-au precizat: ”În anul 2019, din cauza întârzierii în solicitarea fondurilor de către o parte dintre autoritățile administrației publice locale, nu a fost promovat programul de acțiuni, fondurile fiind realocate altor programe cu performanță sporită. Pentru finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic al construcțiilor din județul Prahova, incluse în Programul de acțiuni pe anul 2020, aprobat prin HG nr. 488/2020, a fost repartizată suma de 315.000 de lei, astfel: 45.000 de lei pentru proiectarea lucrărilor de consolidare la 7 obiective de investiții situate în municipiul Ploiești; 45.000 de lei pentru proiectarea lucrărilor de consolidare la trei obiective de investiții situate în municipiul Câmpina, alte 225.000 de lei pentru execuția lucrărilor de intervenție la un obiectiv de investiții situat tot în municipiul Câmpina”. Deși, așa cum menționam, oficial 42 de imobile sunt de ani buni rămase sub semnul bulinei roșii, lista celor consolidate este una scurtă, extrem de scurtă. Concret, până în prezent, în județul Prahova, au fost finalizate lucrările de consolidare doar la un singur bloc din Ploiești cu 60 de apartamente, situat în Str. Cibinului nr. 2, cu mențiunea că primele fonduri pentru realizarea acestei investiții au fost alocate în luna mai… 2009.
Trebuie să menționăm însă faptul că la nivelul județului Prahova există și situații în care fondurile alocate pentru consolidare nu s-au putut cheltui din cauza faptului că proprietarii apartamentelor nu și-au dat acordul pentru realizarea acestor investiții. Un astfel de caz există la Câmpina, unde administrația locală nu a obținut acordul locatarilor să se mute în blocul de necesitate, construit special pentru mutarea proprietarilor pe perioada consolidării locuințelor lor. În aceste situații, ce se întâmplă cu banii alocați? Se pierd, se întorc la minister? Răspunsul, în acest caz, l-am primit chiar de la ministerul de resort. ”Pentru finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic la clădirile de locuit multietajate încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa de risc seismic, incluse în programele anuale de acțiuni, în perioada 2017-2020, a fost repartizată suma de 1.923.287 de lei. Adăugăm precizarea că fondurile alocate nu au fost utilizate. Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru finanțarea acțiunilor de reducere a riscului seismic și neutilizate de anumite unități administrativ-teritoriale pot fi folosite pentru a suplimenta suma alocată altor unități administrativ-teritoriale care solicită”, a fost răspunsul primit de la Ministerul Dezvoltării, care a adăugat că Primăria Municipiului Câmpina este, potrivit prevederilor legale în vigoare, cea care gestionează acțiunile privind elaborarea proiectării, respectiv contractarea, execuția și recepția lucrărilor de consolidare.

Strategie nouă, la nivel naţional, pentru punerea în siguranţă a clădirilor afectate

Luna trecută, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a anunțat că a elaborat un proiect de act normativ în vederea alocării, la nivel național, a sumei de 1 miliard de lei, în tranșe, pe o perioadă de patru ani, în vederea consolidării clădirilor cu risc seismic 1 și 2. Potrivit reprezentanților ministerului menționat, având în vedere riscul ridicat de cutremur în zona Vrancea, programul multianual vizează finanțarea, din bugetul de stat, a consolidării clădirilor aflate în proprietate privată, dar și cele deținute de persoane juridice, inclusiv clădirile care găzduiesc instituții publice, dacă sunt în proprietatea sau administrarea acestora. Astfel, administrațiile publice locale vor avea posibilitatea de a propune o listă de clădiri, cu risc seismic foarte ridicat, de gradul 1 și 2, pentru a fi consolidate. Finanțarea va fi nerambursabilă, iar pentru persoanele juridice va fi acordată sub forma unui ajutor de stat, pentru clădirile private cu locuințe multiple eistând posibilitatea să se ceară fonduri pentru consolidare pe baza deciziei asociației de proprietari. Despre noua strategie, actualul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila, a ținut să precizeze: ”Vrem să propunem spre adoptare un proiect fezabil, reglementări clare și eficiente pentru a ne asigura că investiția servește scopului de a salva vieți în cazul unui cutremur. Legislația în vigoare s-a dovedit a fi ineficientă. Spre deosebire de reglementările actuale, această finanțare va fi una multianuală. Avem o viziune pe termen mai lung. Avem nevoie de un cadru legislativ nou, absolut necesar pentru relansarea consolidărilor de clădiri cu risc seismic”. Potrivit acestuia, solicitările vor primi finanțare în ordinea cronologică a depunerii acestora, în limita creditelor de angajament, a creditelor bugetare aprobate anual cu această destinație și a estimărilor pentru următorii trei ani. Astfel, beneficiarii vor putea încheia contracte de finanțare pentru care este nevoie de autorizația de construire valabilă, obținută pe baza proiectului pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor, reglementată prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare; devizul general cu identificarea categoriilor de cheltuieli ce se finanțează de la bugetul de stat și cele suportate de autoritatea locală/beneficiar; documente care să prezinte stadiul fizic realizat, dacă este cazul.
Nu în ultimul rând, s-a subliniat faptul că finanțarea de către stat a clădirilor cu risc seismic din proprietatea unor persoane juridice private este motivată de interesul public de a proteja cetățenii aflați în clădire sau în fața acestuia în cazul unui eventual cutremur de magnitudine ridicată. Imobilele deținute de persoane juridice private și consolidate din bani publici nu vor putea fi vândute timp de zece ani, decât cu obligația de a se plăti, către bugetul de stat, cota-parte din costurile de consolidare.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*