Apa “potabilă” infestată, o problemă în zeci de localităţi prahovene şi în 2018

Violeta Stoica

Oricine a auzit despre faptul că mâinile murdare pot conduce la apariția unor probleme grave de sănătate. Ce se poate face, însă, atunci când apa de la robinet, care provine din sisteme centralizate de aprovizionare, are în compoziție E.coli, enterococi, bacterii coliforme, nitrați, deși calitatea ar trebui să fie corespunzătoare consumului uman?
Recent, ziarul Prahova a publicat situația neconformităților descoperite de către reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Prahova, în cursul anului 2017, în sistemele de alimentare cu apă din zeci de localități prahovene, precum și în sursele locale folosite pentru aprovizionarea cu apă a unităților școlare din anumite comune ale județului.
La solicitarea noastră, Direcția de Sănătate Publică Prahova ne-a remis și situația din primele șapte luni ale acestui an. Deși ar fi fost de așteptat ca în zonele cu probleme să nu mai apară parametri neconformi, starea de fapt este cu totul alta, adică în fântânile publice și în sistemele centralizate de aprovizionare cu apă încă se mai găsesc bacterii care pot provoca boli gastrointestinale grave.

Fântânile publice sunt în continuare o sursă de bacterii, de nitriți, de nitrați și de alte componente care pur și simplu fac apa imposibil de consumat. Nici calitatea apei din sistemele centralizate nu este în normele de sănătate publică. Cu toate acestea, DSP precizează că, în cursul acestui an, a fost raportat doar un caz de intoxicație cu nitrați în urma consumului de apă dintr-o sursă individuală de apă, o fântână dintr-o gospodărie.
3-aÎn cazul fântânilor publice, analizele efectuate în acest an au scos la iveală diverși parametri neconformi în 27 de localități prahovene, printre care se află cel de-al doilea municipiu al județului – Câmpina, dar și un alt oraș – Vălenii de Munte. Astfel, parametrii neconformi în fântânile publice au fost descoperiți în: Aluniș – bacterii coliforme, E.coli, enterococi; Ariceștii Rahtivani – bacterii coliforme, enterococi, număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 și la 37 de grade Celsius; Bătrâni – bacterii coliforme, nitrați; Bertea – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 de grade Celsius, bacterii coliforme, enterococi,E.coli, nitrați; Câmpina – bacterii coliforme, E.coli; Cărbunești – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi, turbiditate; Colceag – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 și la 37 de grade Celsius, bacterii coliforme, enterococi, nitrați; Drăgănești – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 și la 37 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi, amoniu, nitriți, nitrați; Filipeștii de Pădure – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 de grade Celsius, bacterii coliforme, turbiditate; Gornet Cricov – bacterii coliforme, E.coli, enterococi, nitrați; Măgureni – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 și la 37 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi, nitrați; Măneciu – bacterii coliforme, E.coli, enterococi, nitrați; Mănești – E.coli, enterococi; Olari – bacterii coliforme, E.coli, enterococi, nitrați; Poiana Câmpina – E.coli, enterococi, nitrați; Posești – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 și la 37 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi; Sălciile – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 și la 37 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi, nitrați; Șirna – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 și la 37 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi; Șoimari – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi; Starchiojd – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 și la 37 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi, nitrați; Ștefești – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 de grade Celsius, bacterii coliforme, enterococi; Tătaru – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 și la 37 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi, nitrați; Valea Călugărească – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 și la 37 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi, nitrați; Vălenii de Munte – bacterii coliforme și enterococi, Vărbilău – număr mare de colonii care se dezvoltă la 22 și la 37 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi.
Cele mai mari probleme în sistemele centralizate de aprovizionare cu apă descoperite în cursul acestui an au fost la Valea Doftanei, unde parametrii depășiți au fost la numărul de colonii la 22 și 37 de grade Celsius, bacterii coliforme, E.coli, enterococi, Clostridium perfringens, clor rezidual liber. Bacterii coliforme au fost în apa din sistemele centralizate din Blejoi, Brazi, Cocorăștii Colț, Cosminele, Cocorăștii Mislii, Secăria, Plopu, Dumbrăvești, Șotrile. Bacteria Clostridium perfringens a fost găsită în apa din sistemele centralizate de aprovizionare cu apă din Ștefești, Slănic, Secăria, Izvoarele, Câmpina. În zonele în care agricultura este foarte dezvoltată s-a descoperit amoniu, respectiv în Baba Ana, Balta Doamnei, Berceni, Boldești Grădiștea, Ciorani și Drăgănești.

• Consumul de apă din surse neverificate, pericol pentru sănătate

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică au dedicat un întreg capitol din raportul privind 3-bcalitatea apei aferent anului 2017 efectelor pe care poluarea apei le poate avea asupra sănătății oamenilor care consumă apa provenită din surse neverificate. “Prezența unor substanțe străine de compoziția apei sau valorile anormale ale unor constituenți obișnuiți ai apei (macro şi microelemente) pot favoriza sau genera unele afecțiuni acute sau cronice, tulburări de metabolism, intoxicații etc. De asemenea, apa este o cale de transmitere a bolilor infecțioase microbiene, virale și parazitare. (…) Poluarea cu nitrați/nitriți a apei folosite pentru consum uman prezintă un risc toxic major, în special pentru populația la risc (sugari și copii mici până la 3 ani), (…) putându-se materializa prin apariția de cazuri de methemoglobinemie acută infantilă ( “boala albastră” manifestată prin cianozarea feței și buzelor, tulburări respiratorii, gastrointestinale) și deces. (…) Adulții sunt afectați în cazul consumului timp îndelungat al apei poluate cu nitriți/nitrați prin apariția aşa numitei “ boli a apei” (cefalee, greață, diaree etc.). Riscul major de apariție a intoxicației cu nitriți/nitrați este în mediul rural, acolo unde aprovizionarea cu apă se face prin instalaţii locale insuficient protejate din punct de vedere sanitar. (…) Un loc important îl ocupă patologia infecțioasă, prin apă putând fi transmise o multitudine de boli bacteriene (febra tifoidă, febrele paratifoide, dizenteria bacilară, holera, enterocolitele de diverse etiologii, leptospiroza, tularemia, bruceloza, antraxul, tuberculoza), virale (poliomielita, hepatita virală A, paralizii, meningite, boli respiratorii și sindroame gastro-intestinale, encefalite, miocardite, conjunctivite, toate având ca agenți etiologici diverse tipuri de enterovirusuri, keratite şi tumori etc.) și parazitoze (cryptosporidioza, giardioza, dizenteria amibiană, ascaridioza, tricocefaloza, echinococoza etc)”.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*