Biserica din Ieud a primit al doilea ocrotitor, pe Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina

Duminică, 24 martie 2019, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, înpreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, a târnosit biserica de zid „Buna Vestire” din Ieud, preot paroh Dr. Dinu Horaţiu Brici, cu care ocazie i-a dat al doilea hram „Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina”.

Slujba de târnosire

Slujba de târnosire s-a făcut urmare a lucrărilor de rezidire a Prestolului, din cărămidă, şi de reorganizare a Sfântului Altar după noile reguli, cu respectarea tradiţiei Bisericii Ortodoxe, prin punerea în piciorul Sfintei Mese a Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici, a Documentului de Sfinţire actual împreună cu vechiul Document de Sfinţire, când biserica a fost târnosită pentru prima dată în 22 iunie 1984, de vrednicii de pomenire Arhiepiscopul Teofil Herineanu al Vadului, Feleacului şi Clujului, împreună cu Episcopul-Vicar de atunci Justinian Chira Maramureşeanul.

Astfel, actuala slujbă de târnosire  a fost oficiată tot de doi Ierarhi, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin şi Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, prin rugăciunile de sfinţire, miruirea exteriorului cu Sfântul şi Marele Mir şi prin ungerea Sfintei Mese cu Sfântul şi Marele Mir, prin punerea în cele patru colţuri ale Sfintei Mese a icoanelor celor patru Sfinţi Evanghelişti: Matei, Ioan, Marcu şi Luca, gravaţi pe plăci de marmură şi pecetluite cu ceară ca să poată dăinui sute şi chiar mii de ani.

Totul a fost impresionant, iar ca miile de credincioşi să ştie ce se petrece în Sfântul Altar, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin le-a explicat etapele târnosirii bisericii.

 Istoricul bisericii din Ieud

Ieudul este o comunitate de credincioşi recunoscută ca fiind foarte evlavioşi şi rugători, încă din cele mai vechi timpuri aici existând una din cele mai vechi biserici de lemn din ţară.

După cum scrie în Documentul de Sfinţire, în 1364, cu un an înaintea atestării scrise a localităţii, se pare că a fost construită biserica de lemn, în care se slujeşte şi azi, cunoscută ca „biserica din Deal”, care are hramul „Naşterea Maicii Domnului”. Biserica reprezintă şi azi un vârf al tehnicii ridicării bisericilor de lemn. Pictura păstrată până în zilele noastre este de foarte bună calitate, operă a pictorului intinerant Alexandru Ponehalschi.

În podul acestei biserici a fost descoperit, de către preotul Artemiu Anderco, în anul 1921, cea mai veche carte scrisă în limba română, care datează din anii 1391-1392, cunoscută sub numele „Codicele de la Ieud”. Se pare că acest manuscris ar fi fost copiat la vechea mănăstire a Ieudului despre care Tit Bud spune că ar fi „ mai veche cu 200 de ani decât biserica”. Mănăstirea cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi” a rezistat până în anul 1889, când, din invidie, preotul, în complicitate cu autorităţile locale, au închis mănăstirea, au alungat ultimii călugări şi au dărâmat biserica.

O altă biserică de lemn, ridicată în 1717, a rezistat până în zilele noastre.

Cel mai vechi slujitor al bisericii este pomenit în anul 1451, sub formula: diac Georgiu Iuga.

Evoluţia demografică a populaţiei din sec. al XX-lea a făcut ca cele două biserici de lemn să fie neîncăpătoare pentru comunitate. Astfel, la mijlocul anilor ’70, s-a luat hotărârea să se construiască o biserică de căramidă. Sfântul locaş de dimensiuni mari: 30 m lungime şi 19 m lăţime, cu hramul Buna Vestire, s-a ridicat între anii 1976–1984 prin jerfelnicia credincioşilor din resurse proprii, în frunte cu preotul paroh Ioan Marcu.

Între anii 2014 – 2018, sub atenta păstorire a preotului Dinu Horaţiu Brici, biserica a trecut printr-un proces de ample lucrări de reconsiderare a exteriorului în stil bizantin şi preînnoire. Astfel, s-a pus mochetă în toată biserica, s-au înlocuit geamurile, cele noi având gravate motive bizantine şi maramureşene într-o armonioasă împletire, uşile au fost înlocuite cu uşi din stejar, iar pe lateral uşile au fost încadrate în porticuri de cărămidă. Tot exteriorul a fost zugrăvit, punându-se în valoare elementele maramureşene.

Sfânta Liturghie Arhierească

Din sobor au mai făcut parte, alături de cei doi Ierarhi – Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin şi Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul – peste 35 de preoţi şi 6 diaconi, între care Pr. Dr. Ştefan Cristian, consilier cultural al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Arhim. Dr. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, Pr. Mihai Chira, protopopul de Vişeu, Pr. Dr.  Dinu Horaţiu Brici, paroh, Pr. Alexandru Brici, ctitorul bisericii târnosite, Pr. Călin Vlad, secretar al Protopopiatului Vişeu, Pr. Dumitru Iuga din Săcel, Protos. Ambrozie Piticari, duhovnicul Mănăstirii Pietroasa Borşa şi chiar preoţi din Bistriţa etc.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Bizantin „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu şi de corul de copii al bisericii, instruit de preotul paroh Dr. Dinu Horaţiu Brici, în această duminică dirijat pentru prima dată de Andreea Ioana Chindriş, care au cântat şi la chinonic.

La târnosire şi hramul acestei biserici au venit să se roage împreună cu soborul şi maicile stareţe de la mănăstirile din protopopiatele Vişeu şi Sighet, în frunte cu maica stareţă Filofteia Oltean, stareţa Mănăstirii Bârsana şi cea care a ctitorit, ca la Bârsana, Mănăstirea de lemn din Ieud, cu hramul Duminica Mironosiţelor.

Peste 5.000 de credincioşi au asistat la Sfânta Liturghie Arhierească, sosiţi de pe toată Valea a Izei şi de pe Valea Vişeului, poate chiar de mai departe, fii ai satului din ţară sau plecaţi în străinătate la muncă.

Au fost de faţă şi oficialităţile: primarul Nicolae David, care l-a întâmpinat pe Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin pentru a XV-a oară, prim-epitropul bisericii târnosite şi membru în Adunarea Eparhială, prefectul Vasile Moldovan, subprefectul Alexandru Cosma, vicepreşedintele Ioan Doru Dăncuş al Consiliului Judeţean, fiu al satului, consilieri locali.

Cuvântul de învăţătură

Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a ţinut un interesant şi plin de folos cuvânt de învăţătură, în care a vorbit despre Duminica Ortodoxiei, despre Duminica Sfântului Grigorie Palama, prăznuit azi.

„În duminica a doua din Postul Mare, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop  Iustin, mărturisim şi arătăm dreapta vieţuire, cum se dovedeşte sfinţenia nu doar prin dreapta mărturisire, că dacă doar am mărturisi cu buzele am fi aramă răsunătoare şi chimval răsunător. Ca mărturisirea noastră să fie conformă cu adevărul trebuie să fie urmată de dreapta vieţuire.  În duminica de astăzi învăţăm cum putem să avem o dreaptă vieţuire prin ceea ce ne învaţă Sfântul Grigorie Palama. Mai învăţăm în duminica aceasta că dreapta credinţă şi dreapta vieţuire trebuie să fie urmate de o dreaptă făptuire. Adică, tot ce facem noi bine în viaţa noastră să fie închinat lui Dumnezeu şi nu spre slava noastră şi spre mândria şi lauda noastră, ci spre slava lui Dumnezeu. Aceea este dreaptă făptuire.”

Apoi Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a vorbit despre pericopa evanghelică a duminicii, a vindecării slăbănogului, despre perioada Postului Învierii Domnului, perioadă pe care trebuie să o trăim cu mare intensitate duhovnicească, să ne întărim în credinţă, să ne sporim evlavia, să devenim alţi oameni, mai iertători şi mai buni.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*