Corneliu Murgu și contribuția sa la ridicarea prestigiului cultural al Lugojului

De-a lungul anilor, la Lugoj s-au organizat diferite concursuri și festivaluri artistice de certă valoare, dar parcă niciunul nu a egalat în strălucire și prestigiu Festivalul Internațional de Canto ”Traian Grozăvescu”, un concurs internațional dedicat tinerelor voci de tenori. ”Turnirul tenorilor” de la Lugoj a adunat, în cele șase ediții desfășurate între anii 1995 – 2006, peste 150 de concurenți de certă valoare, de pe trei continente: Asia, Europa și America Latină.

De-a lungul timpului, concursul a fost condus de maeştrii Mihai Brediceanu, Ioan Holender și Corneliu Murgu. Din trimuviratul corifeilor operei care au condus Festivalul Internațional de Canto ”Traian Grozăvescu”, s-a detașat în mod deosebit maestrul Corneliu Murgu. Contribuția sa la ridicarea prestigiului cultural al Lugojului pe plan național și internațional ar trebui recompensată printr-un titlu de Cetățean de Onoare al orașului, acordat fie și postum, ca modest gest de recunoaștere (în anul 2000 i s-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Timişoara).

Lugojul, rampă de lansare a unor cariere internaționale

Regretatul Corneliu Murgu a fost membru al juriului Concursului Internațional de Canto ”Traian Grozăvescu” din anul 1995, și director executiv al festivalului la ediția a treia din anul 2000, când maestrul Brediceanu a devenit președinte de onoare.

Profesoara Simona Avram, care a participat la toate edițiile festivalului pe partea de organizare și relație permanentă cu juriul (ca voluntar al asociației Clubul iubitorilor artei lirice), spune că:

”maestrul Murgu a adus de fiecare dată la Lugoj Orchestra Operei Naționale din Timișoara, care susținea etapa a treia a concursului și Gala laureaților. Era o prezență pentru care el, ca director al Operei timișorene, nu a cerut bani. Pianistele corepetitoare, cum ar fi doamna Felicia Țonea, erau tot de la Opera din Timișoara. Felicia Țonea se ocupa de studiile muzicale la Operă. Schimbarea pe care Corneliu Murgu a adus-o la Lugoj a fost de ordin pragmatic. A transformat jurizarea într-un act prompt, rapid, fără îndelungatele dialoguri între muzicologi,  care erau un spectacol pe vremea lui Brediceanu, făceau deliciul presei, dar durau mult și lungeau timpul alocat jurizării între etape. A scurtat piramida dialogurilor, pornind de la Marele Premiu în jos. A insistat ca oferta directorilor de opere din Cluj, Iași etc. să cuprindă roluri ale premianților de la Lugoj în spectacolele lor.  Aici aș da ca exemplu rolul lui Alfredo din Traviatta oferit lui Tiberius Simu, în trei reprezentații, la Opera din Timișoara. Era mereu atent la dimensiunea internațională. La edițiile la care a fost director, a adus cu sine impresari precum Renate Kupfer – manager de programe și consultant liric la operele din Roma și Hamburg. Acești impresari erau de la agenții europene recunoscute, care puteau contribui decisiv la cariera tinerilor tenori. În acest fel, Corneliu Murgu a creat o mare deschidere pentru premianții concursului de la Lugoj”.

A adus strălucirea Operei la Lugoj

În perioada 2000 – 2006, cât a coordonat nemijlocit desfășurarea și jurizarea concursului, nu numai că a dat dinamică festivalului, dar a și adus Opera, în toată splendoarea și strălucirea ei, la Lugoj.

Acest lucru a continuat și după nefericita încheiere a Festivalului – concurs ”Grozăvescu”.

”După concurs, am creat un protocol de parteneriat între Opera din Timișoara și agenția pe care am reprezentat-o eu. Protocolul era, de fapt, un mare cadou din partea ONRT, costurile prezenței la Lugoj fiind cam la 40% din costurile reale ale unui spectacol de operă”, spune prof. Simona Avram.

Spectacolele din acei ani erau aduse la Lugoj în perioada dintre festivalul din Parcul Rozelor de la Timișoara și deschiderea stagiunii. Menționăm aici, din 2006, operetele ”Silvia”, ”Văduva veselă”, ”Voievodul Țiganilor”, musicalul ”My Fair Lady” și, din nou, ”Voievodul Țiganilor”, dar în altă regie. Au fost singurele prezențe ale Operei cu spectacole integrale la Lugoj din ultimii 30 de ani!

Să mai amintim că, printre inițiatorii concursului, s-au numărat profesorul Nicolae Blidaru, fostul director al Casei de Cultură a Municipiului și prof. dr. Dorin Păcurar, iar din juriu au făcut parte nume sonore ale culturii muzicale române, precum Nicolae Herlea, Ionel Voineag, Ionel Pantea, Alexandru Farcaș, Theodore Coresi, Sanda Şandru.

”O ieșire din provincialism”

Evocând personalitatea lui Murgu, profesoara Simona Avram spune:

”Relația îndelungă cu maestrul său de cânt del Monaco, i-a conferit lui Corneliu Murgu o paradigmă de gândire pe care a aplicat-o și în perioada de 19 ani în care a fost director general al Operei Naționale Române din Timișoara. El a fost directorul care a obținut pentru prima dată acest post prin concurs, și nu prin numire. Corneliu Murgu era extrem de ferm și riguros cu sine însuși, așa că în 2003 hotărăște să încheie cariera de solist dedicându-se în exclusivitate aceleia de manager (director general” era formula pe care o agrea), spunând “Am ajuns într-un vârf. Rămân pe vârful acela și renunț”.

Devenind director în 2000, a impus disciplină și calitate în  munca intregului ansamblu, schimbând mentalitatea în teatru, dar aducând și demnitatea și mândria artistului care își trăise evoluția pe mari scene și alături de cei mai mari artiști de operă. Mentalitatea occidentală pe care a impus-o i-a permis să fie prezent mulți ani cu întreg ansamblul la festivalul de operetă de la Kufstein (Tirol). Aducându-l pe David Crescenzi – dirijor permanent colaborator,a obtinut interpretarea orchestrei în spiritul și mentalitatea italiană, iar repertoriul verdian și puccinian a căpătat astfel autenticitate”.

În concluzie,

”prezența la Lugoj a Operei conduse de Corneliu Murgu a adus aceste valori ale muzicii interpretate la standarde europene și mondiale. A fost o ieșire din paradigme provinciale, a fost “oxigen” cultural și artistic pentru cei care au fost beneficiari. Cariera internațională de tenor a lui Corneliu Murgu s-a bazat pe o școală de excepție, cea a lui Marcello del Monaco. Cursurile de aprofundare cu Marcello, profesorul, frate al celebrului tenor Mario del Monaco, i-au adus perfecționarea tehnicii vocale plus asimilarea unei metode de lucru, o abordare globală a unei cariere de mare tenor, alegerea doar a câtorva roluri potrivite timbrului, egalizarea registrelor, disciplina, repetiția pe voce și nu doar punctarea rolului”.

Laureați din Japonia, Malta, Georgia, Mexic și Coreea de Sud

În încheiere, redăm palmaresul Concursului ”Grozăvescu”. Ediția I (1995): Marele Premiu: Robert Nagy, Premiul I: Marius Nicolae Budoiu și Daniel Trăilă, Premiul II: Gabriel Alexandrescu și Viorel Săplăcan, Premiul III: Șerban Cristian Băcilă. Ediția a II-a (1998): Marele Premiu: Satoshi Mizuguchi (Japonia), Premiul I: Marius Brenciu, Premiul II: Juan Anton Gambina (Malta), Premiul III: Nicolae Busuioc (R. Moldova), Mențiune: Andreas Schagerl (Austria). Ediția a III-a (2000): Marele Premiu: Cosmin Ifrim-Costea, Premiul I: Attila Istvan Kiss Balbinat, Premiul II: Iurie Ciobanu, Premiul III: Constantin Octavian Danu, Mențiune: Sung Kil Bak (Coreea de Sud). Ediția a IV-a (2002): Marele Premiu: Daniel Stoica, Premiul I: Valeriano Ganghebeli (Georgia) și Alfredo Dorin Pascu, Premiul II: nu s-a acordat, Premiul III: Hector Sandoval (Mexic). Ediția a V-a (2004): Marele Premiu: George Oniani (Georgia), Premiul I: Călin Brătescu, Premiul II: Tiberius Simu, Premiul III: Menyhert Gergely Nemeth. Ediția a VI-a (2006): Marele Premiu l-a luat Marius Manea, din Ploiești, urmat de Vlad Constantin Miriță din Târgoviște, Cătălin Mustață din Galați, Adorian Ernest Pataki din Târnăveni, Mihai Lazăr din Cluj, Călin Brătescu din Botoșani și Zoltan Megyesi din Szeged, Ungaria.

Articolul Corneliu Murgu și contribuția sa la ridicarea prestigiului cultural al Lugojului apare prima dată în Redeșteptarea.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*