Creșa maghiară, între toleranță și patriotismul gen Șoșoacă

Deschiderea unei creșe în limba maghiară în orașul nostru a declanșat în mediul virtual un neașteptat val de reacții, care n-au nimic comun cu specificul tolerant al Banatului în general și al Lugojului, în particular. O parte din comentariile apărute la știrea din ”Redeșteptarea”, care consemna evenimentul, amintesc mai degrabă de patriotismul gen Șoșoacă decât de multiculturalismul, multilingvismul și multiconfesionalismul care constituie identitatea comunității noastre. Într-un oraș în care, la începutul secolului trecut, era firesc ca fiecare lugojean să cunoască și româna, și germana, și maghiara, acum gestul (firesc) al deschiderii unei instituții de învățământ în lima maternă devine brusc ceva nedorit de persoanele și personajele, reale sau nu, care populează internetul. Desigur avem parte și de comentarii gen ”asta ne mai trebuia nouă, când centrul e vraiște?!”. Celor loviți de îngrijorări de circumstanță, le spunem că ”Redeșteptarea” își punea această întrebare la timpul potrivit, în august 2020, când au demarat lucrările cu puternic iz electoral din centru, repede abandonate după aceea. Iar celor care comentau ”uite pe ce dăm noi banii” le recomandăm o lectură a articolului, mai profundă decât citirea titlului și vizionarea pozelor. Acolo scrie negru pe alb că municipalitatea nu dă niciun ban și că instiutuția respectivă a fost deschisă cu sprijinul guvernului maghiar.

Într-o asemenea logică, ar trebui desființat și învățământul german din Lugoj, care azi continuă la toate nivelurile (grădiniță, școală gimnazială și liceu) cu copii în mare majoritate români, dar care doresc să își însușească mai bine limba lui Goethe. Cunoașterea mai multor limbi este un ”pașaport” european care ne apropie, în loc să ne despartă, iar copiii lugojeni studiază în clase bilingve. În condițiile în care secția maghiară de la fosta Școală Generală nr. 5 și de la Liceul ”Iulia Hasdeu” nu mai există, din lipsă de copii, iar UDMR-ul local nu mai are reprezentare în Consiliu de 20 de ani, care e problema? Să nu uităm că suntem înfrățiți cu Szekszard și Mako, două orașe din Ungaria, cu care relațiile sunt chiar bune, așa cum suntem într-un excelent parteneriat european cu Jena din Germania. Iar în relația cu Jena, administrațiile Turcan, Martinescu și mai ales Boldea au pus mereu în prim plan – și bine au făcut! – existența învățământului german de toate gradele la Lugoj. Și atunci, ce e rău în faptul că pe timpul administrației Buciu s-a deschis o creșă în limba maghiară la Lugoj?

Articolul Creșa maghiară, între toleranță și patriotismul gen Șoșoacă apare prima dată în Redeșteptarea.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*