Cu nostalgie, Doamnă Eugenie!

Florin Tănăsescu

Cu ură mă gândesc şi-acum la profu’ de mate. Cu nostalgie, la doamna profesoară Eugenie din şcoala generală!

– Ca să înţelegeţi cum arată planul înclinat: Vânzătoarea vă taie bucata de salam nu perpendicular, ci obtuzunghic! Să pară mai mult!, ne-a explicat ca la proşti geometria plană.
Îl voi urî mereu pe-acel profesor.
– Cât costă salamul?
– Taci şi urcă panta. Urmează ora de Geografie!
– Noi suntem pe salam, acum?
– E doar un drum – plan înclinat, dacă n-ai băgat la cap.
Cu ură mă gândesc la profu’ de mate. Cu nostalgie, sigur, la Doamna Eugenie!
– Ai uitat să aminteşti de spirale! 50 de bani una!
– Spirala era desertul! Dar, Eugenia…
– 65 de bani, împachetată. Una jumate, la un leu.
Şcoala era într-o depresiune de pe Valea Cricovului. Ca unele şcoli din toată ţara. Mai sus, Alimentara!
În recreaţia mare, urcam panta salamului. Fiecare dintre noi – „copii săraci şi sceptici ai plebei proletare” – aveam în buzunar…
– Un leu!
– Exact. Atât costa o eugenie şi jumate.
Gestionara ne ştia după nume. Eu nu mai ştiu cum o cheamă.
– Cu profu’ de mate ce socoteli mai ai?
– Întreabă-mă de cel de Geografie!
„Terra este rotundă. Are pământ, mări, oceane. Multă, multă apă”, ne spune tovarăşul profesor.
– Eu cred că Terra asta este plată. Mai are şi câte-o pantă, care duce la câte o Alimentară. Aia din plai!, vorbesc singur în mall.
– Mai doriţi ceva?, întreabă casiera.
– Eugenie de un leu!
– N-avem!
Cu ură mă gândesc la profu’ de Mate.
În rest, cred că Terra este o fată care are multă, multă apă. Nici sărată, nici dulce. Doar plată. Ca viaţa toată.
Panta există şi acum. Generaţii de elevi – cu iluzii mai puţin sau mai mult făcute scrum – alunecă azi pe ea.
Doamna Eugenie? A existat. Cândva!

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*