Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Prahova – „satisfăcător” la rata de soluţionare a cauzelor

Circumstanţe: crizei de judecători i s-au suprapus şi măsurile luate în contextul pandemiei

 

F. T.

Ar putea stârni nedumerire faptul că, în cursul anului trecut, Curtea de Apel Ploieşti a înregistrat un număr de 7.551 de dosare nou intrate, dintre acestea fiind soluţionate numai 7.089, context în care instanţa s-a încadrat la gradul „satisfăcător”. De asemenea, şi Tribunalul Prahova a obţínut acelaşi calificativ, în condiţiile în care a înregistrat un număr de 12480 dosare nou intrate, dintre care au fost soluţionate 11926.
Argumentele pentru aceste calificative sunt prezentate în Raportul de activitate al Curţii de Apel Ploieşti, în care se precizează faptul că ” existenţa unui număr mare de posturi vacante de judecător (la sfârşitul anului 2020 erau ocupate 39 de posturi dintre cele 57 existente în schema de funcţii şi personal) a influenţat în mod negativ acest indicator, astfel încât Curtea de Apel Ploieşti a înregistrat gradul de eficienţă „satisfăcător”. De asemenea, măsurile impuse atât în perioada stării de urgență, când mare parte din activitatea de judecată a fost suspendată, în baza decretelor prezidențiale, precum și ulterior în perioada stării de alertă, când necesitatea asigurării măsurilor de distanțare socială a impus stabilirea unor ședințe de judecată cu un număr redus de dosare și acordarea în consecință a unor termene mai lungi este o altă cauză care a dus la obţinerea gradului de eficienţă „satisfăcător” la indicatorul „Rata de soluţionare”.
În ceea ce priveşte Tribunalul Prahova, în acelaşi Raport se menţionează faptul că instanţa „s-a confruntat cu aceleaşi probleme (…), astfel încât lipsa de personal (la sfârşitul anului 2020 înregistra un număr de 13 posturi de judecător vacante dintr-o schema de 54 posturi), efectele măsurilor impuse de starea de urgenţă şi starea de alertă au condus la înregistrarea calificativului „satisfăcător” la indicatorul „Rata de soluţionare”. La toate aceste motive conjuncturale s-au adăugat cele constante, de lipsă rapoarte de expertiză, slabă pregătire a experţilor, ce conduc la refaceri de rapoarte de expertiză. Toate aceste măsuri au condus la o nouă realitate în ceea ce priveşte modalitatea de desfăşurare a
activităţii, iar consecinţa lor naturală a fost lungirea duratei de soluţionare a cauzelor”.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*