De la „Brazda lu’ Novac” la „Cutia de surprize”(I)

(Istoria echipei de fotbal Tricolorul CFPV Ploieşti)

Constantin Dumitru – Plopeni

Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare sâmbătă să citească materiale „cu parfum de epocă despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru.

În perioada interbelică, Ploieştiul a avut în permanenţă două echipe de top: Tricolorul, devenit Tricolorul CFPV şi după schimbarea numelui F.C. Ploieşti şi veşnica Prahova Ploieşti. Aceste formaţii au avut perioade de mărire şi decădere, dar ambele au sfârşit prin numele unor „mici” echipe, lipsite de glorie, care s-au agăţat în perioada comunistă de câte o mică performanţă, nemai atingând „gloria” de odinioară. Tricolorul Ploieşti – cunoscut şi ca Tricolorul C.F.P.V. şi devenită, în final, gruparea Municipală – F.C. Ploieşti, a fost înfiinţată în 1920 şi, timp de peste două decenii, alături de cei supranumiţi „pericolul galben” – Prahova Ploieşti, a fost principala echipă a oraşului Ploieşti.

cs-tricolorul Înfiinţată – se spune – de către colonelul Constantin Zagoritz, un „părinte” al echipei ce a activat în acea perioadă, serialul porneşte de la cota zero şi prezentarea se opreşte după 54 de ani, la finalul echipei Tricolorul, cea reînfiinţată de „veteranii” clubului în anul 1973. În rândurile ce urmează să le parcurgeţi veţi avea ocazia să găsiţi meciurile internaţionale disputate de echipă, jocurile din prima ligă a ţării, jocurile din eşalonul inferior (Divizia B), dar şi „eternele” derby-uri locale dintre Tricolorul şi Prahova, cât şi detalii despre primul joc disputat „în noctună” la Ploieşti. „Cartea” are şi „lipsuri”, presa vremii are multe „scăpări”, dar veţi găsi activitatea tuturor conducătorilor (Constantin Zagoritz, Ilie Gheorghiu, Valeriu Haret), a antrenorilor (Rudolf Wetzer, Platko, Carol Maior, Petre Dunăreanu, Elemer Kocsis, Ioan Lupaş), a jucătorilor care au evoluat pentru Tricolorul şi şi-au făcut un nume în lumea fotbalului românesc, jucători care au reprezentat „urbea aurului negru” în perioada interbelică. La Tricolorul CFPV au evoluat Nicolae Miklos Kovacs – primul român participant la trei turnee finale de Campionat Mondial, fiind primul jucător care evolua la o echipă din Ploieşti şi a fost selecţionat pentru echipa naţională de fotbal a României, Elemer Kocsis, un valoros internaţional român, Armin Mosko – supranumit de presa timpului „un artist în foot-ball”, „Fanu” Ştefănescu – cel care a devenit „o legendă” a fotbalului ploieştean şi mulţi alţii. Dintre cei care au evoluat pentru Tricolorul CFPV am prins „în viaţă” doar pe Constantin Lipănescu (Cocoş), cu care am stat de vorbă, răscolindu-i multe dintre amintiri. „Alb-albaştrii” de la Ploieşti au în palmares cinci titluri de campioni ai Prahovei, au susţinut de patru ori finala pentru „titlul regional”, au câştigat de trei ori lupta din seria diviziei B şi au susţinut un număr de opt „baraje” pentru promovare – menţinere pe scena fotbalului republican, regional şi judeţean, un parcurs destul de „glorios”.

Înfiinţarea echipei Tricolorul Ploieşti / 1920

În toamna anului 1919, clubul sportiv Tricolorul din Bucureşti a hotărât ca pe măsura posibilităţilor să-şi cinstească eroi, căutând să arate tuturor că jertfele aduse pe altarul patriei sunt preţuite şi nu sunt uitate de foştii camarazi. Astfel, au început să organizeze pentru fiecare dintre eroii săi concursuri sportive şi să doneze cupe care să le poarte numele.
Un document expus de „Arhivele Statului” – Prahova, privind înfiinţarea grupării „Tricolorul Ploieşti”, arată an de înfiinţare 1920, probabil un prim joc (sau mai multe!) ce s-a disputat pe parcursul acestui an. Altă publicaţie, „Ecoul Sportiv” – periodic naţional, notează că primul joc disputat ar fi avut loc în toamna anului 1921. Şi, astfel, presa centrală menţionează că, la 11 septembrie 1921, Constantin Zagoritz formează o echipă de fotbal la Ploieşti, care a disputat în curtea regimentului!, la acea dată, un joc cu formaţia Macaby Ploieşti, iar la finalul partidei a oferit o cupă învingătorilor în memoria fostului său camarad căzut pe front, Radu Sinezia.
Potrivit presei acelor timpuri, acest joc a însemnat practic actul de naştere al celei mai iubite echipe ploieştene din perioada interbelică. Tot atunci, maiorul Constantin Zagoritz a cedat o parte din terenul acestui regiment pentru a fi amenajată o bază sportivă (astăzi stadionul Ilie Oană) şi, cu începere de la 2 octombrie 1921, echipa s-a afiliat clubului sportiv Tricolorul Bucureşti.
Această primă echipă a fost constituită din civili, cadre militare, soldaţi şi chiar „copii de trupă” – orfani, aflaţi în îngrijirea acestui regiment. Printre primii jucători ai Tricolorului, care au fost menţionaţi de publicaţia Ecoul Sportiv, s-au numărat: Alexandru Ionescu; Zamfir Dumitrescu, Alexandru Boerescu, Dorică Catici, Constantin Şerbănescu (primul căpitan al echipei), Constantin Ştefan, Mircea Dumitrescu, Ion Ştefănescu, Mirel Antonescu, Cioacă Ştefănescu, Ion Ionescu. Rică Zamfiropol, Ştefan Angelescu – supranumit de presa timpului „turnător de goaluri” şi „dibaci shooter”, Gheorghe Stavrescu.
(va urma)

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*