Diligenţă pentru licenţă: „Căruţa rămasă de căruţă!”

Florin Tănăsescu

 

Nu mereu, dar cel mai ades… Nu în cazul tuturor, doar al unora… Nu în fiecare ţară, doar că pe la nord de Dunăre parcă în spatele unui bou de succes stă partidul-interes.

Boul de succes înglobează şi oaia, şi mintea de găină, şi vreo tulpină care virusează o naţie din ce în ce mai străină de ea.
În spatele unui bou de succes stă partidul-interes. Nu mereu, dar din ce în ce mai des.
Animalul politic este îmbrăcat, fie solstiţiu, fie echinocţiu, în costum. Să pară doct, chiar dacă are în vocabular doar vreo 50 de cuvinte. Cu sinonime cu tot!
În spatele unui bou reales stă, nu mereu, dar din ce în ce mai des, partidul-interes.
De treizeci de ani încoace, în spatele aceluiaşi costumat stă aceeaşi căruţă. Nu i se-nvârte nicio roată. Nu o cârmeşte nici la stânga, nici la dreapta. Votantul-vizitiu a aţipit.
Din când în când, partidul-interes îl trimite pe animalul politic să-i monteze atelajulului steagul pe codirlă.
1 Decembrie, Ziua Drapelului şi alte sărbători din astea pe care le indică GPS-ul. Fiindcă, deşi căruţa nu se mişcă, dispozitivul ăsta din când în când mai strigă: „Atenţie, se împlinesc treizeci de ani de când blocaţi intersecţia. Mai schimbaţi boii, că aţi rămas de căruţă!”.
Deontologii spun că este licenţă carpato-danubiano-pontică aceea ca o căruţă să rămână de căruţă.
Nu mereu, nu în cazul tuturor, nu în orice ţară, doar pe la noi se fac eforturi înjugate – pardon, conjugate – pentru obţinerea licenţei „Căruţa rămasă de căruţă”. Este la semnat.
Boii de succes, partidele-interes vor pune parafa: „Aprobat!”.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*