Directorul Observatorului Seismologic de la Vrîncioaia: Cutremurele din Vrancea sunt monitorizate permanent; oricând se poate produce un seism major

Mişcările tectonice ale zonei seismice Vrancea sunt urmărite continuu la Observatorul Seismologic „Dr. Cornelius Radu” din Vrîncioaia, locul unde sunt raportate în prima fază toate cutremurele produse aici, inclusiv cele sub 4 grade Richter, care nu sunt resimţite în mod normal de către populaţie.
Un cutremur major se poate produce oricând în zona Vrancei, dar nimeni nu poate şti momentul exact când se va întâmpla, potrivit directorului Observatorului Seismologic de la Vrîncioaia, inginerul Ioan Verdeş. „Noi ne aflăm exact în epicentrul cutremurelor. Observatorul Seismologic este primul care înregistrează producerea unui cutremur în zona seismică Vrancea. Oricând putem spune că va fi un cutremur în zona Vrancei, dar când va fi unul mare, nu putem şti. Privind în spate, undeva în limita la 100 de ani a fost câte un cutremur mare. A fost în 1977, a fost şi în 1940, 1802. Odată cu monitorizarea seismică a zonei, încercăm, prin studierea unor factori precursori ai unui cutremur, infrasunete, încărcarea electrostatică a atmosferei, emisia de radon etc, să creăm o bază de date care să fie ca o amprentă de avertizare pusă pe un cutremur, înainte, în timpul şi post eveniment. Urmaşii noştri probabil îşi vor da seama când va urma o mişcare tectonică. Dar până acum nu avem baza de date necesară. Am început târziu, din cauza imposibilităţii achiziţionării unor echipamente performante. Probabil în viitor vom dispune şi de alte tehnologii avansate. Vor fi alte opţiuni”, a declarat, pentru AGERPRES, Ioan Verdeş. Baza de date a început să fie creată din 2007 şi toate informaţiile culese la Observator ajung aproape în timp real la Bucureşti, la Institutul Naţional de Fizică a Pământului (INFP), de unde, în caz de necesitate, se poate da alarma. „Până acum INFP nu a dat o alarmă reală, pentru că nu am avut de ce să o dăm. Alarma reală va fi dată de la o magnitudine de 6,5 pe scara Richter. Un cutremur este format din două unde, una principală şi alta secundară. Acestea pleacă în acelaşi timp din zona focarului, dar există o diferenţă de viteză între ele. Unda principală merge cu o viteză extraordinar de mare şi trece prin orice mediu fără a fi influenţată de acesta, dar ea este simţită de senzorii noştri amplasaţi în zona epicentrală aproape instantaneu. Imediat vine unda secundară care este şi unda distrugătoare, care circulă cu o viteză mai mică şi este influenţată de mediul prin care trece. Tocmai diferenţa de viteză dintre cele două unde a permis crearea sistemului de alarmare, pe care l-am dezvoltat în Vrancea raportându-ne la Bucureşti”, a spus Verdeş.
Conform acestuia, transmiterea semnalului la Centrul de date seismice de la Bucureşti se face în aproximativ 2,5 secunde. Aici, serverele primesc şi procesează informaţia şi, dacă acceleraţia raportată de către senzorii din Vrancea depăşeşte limita prestabilită, se emite alarma seismică.
Unda seismică distrugătoare care pleacă din Vrancea este resimţită de populaţie la Focşani în numai şase secunde, iar la Bucureşti în 25 de secunde, timp care ar putea fi extrem de important şi în care anumite instalaţii şi obiective de interes naţional cuplate la acest sistem de alarmare se pot proteja în cazul producerii unui seism major. Alerta pentru cutremurele mai mari de 6,5 grade pe scara Richter pleacă instantaneu la cele mai importante obiective de interes strategic naţional, precum centrala nucleară de la Cernavodă, laserul de la Măgurele, către sistemul energetic naţional şi cel de distribuţie a gazelor naturale şi nu în ultimul rând, către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). De altfel, IGSU este unica instituţie care poate mai apoi alerta populaţia. El a dat exemplul Japoniei, unde telefoanele mobile au instalate din fabrică o aplicaţie pentru alertarea populaţiei, iar alarma de cutremur sună indiferent dacă telefonul este închis sau nu. Pornind de la alarma de pe telefon, care este conectat la locuinţă, totul în casă se închide automatizat – gaz, apă, curent etc.
În cazul unui cutremur major, în această ecuaţie intervine panica, iar populaţia din România este prea puţin instruită pentru a putea reacţiona controlat în timpul, dar şi după producerea unui astfel de eveniment. „Oricât de instruită ar fi o persoana, mişcarea pământului este percepută drept ceva anormal, fapt care induce panica. Populaţia în România nu este instruită pentru cutremur. Şi nu va fi niciodată, pentru că este spiritul nostru balcanic, agitat. La noi, abia acum se pune această problemă (pregătirea populaţiei – n.r.). E foarte important că s-a început şi acum. Noi punem la dispoziţia şcolilor, dar şi populaţiei toate datele şi informaţiile necesare pentru a învăţa cum să se comporte. Oamenii nu ştiu însă ce trebuie să facă în timp de cutremur, unde să meargă după. Sunt nişte locuri de adunare apriori stabilite de către autorităţi şi e foarte important să ajungi în locul respectiv. Acolo se vor da nişte informaţii către populaţie, despre rude, persoane dispărute etc. Locurile acestea sunt foarte importante pentru familiile ai căror membri pot fi la serviciu, şcoală în momentul producerii evenimentului şi nu au posibilitatea de comunicare post-cutremur. Putem anticipa că în cazul unui seism major, toate liniile de comunicaţie, reţeaua de distribuţie a energiei electrice, nu vor mai funcţiona. Acolo vor fi organizate spitale mobile, puncte de prim ajutor, puncte de informare etc”, a spus Ioan Verdeş.
În acest context, directorul Ioan Verdeș s-a declarat surprins de faptul că la exerciţiul naţional „Seism 2018” nu au fost consultaţi şi experţii seismologi.
„Exerciţiu s-a făcut numai pe partea de intervenţie, pornind de la pasul doi, în care alarma a fost deja dată şi recepţionată de către forurile competente. Noi considerăm un lucru foarte bun acest exerciţiu, un pas făcut măcar pentru a se cunoaşte capacitatea de acţiune, intervenţie şi deficienţele sistemului. Având în vedere experienţa noastră, am fi putut fi şi noi acolo, măcar ca observatori, şi am fi avut un cuvânt de spus. Probabil o să fim consultaţi la următorul eveniment. Sperăm să nu fie cel real”, a afirmat Ioan Verdeş.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*