Federaţia asociaţiilor de părinţi reclamă că declaraţia pe propria răspundere „nu este conformă cu competenţele medicale ale părinţilor”

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi spune că declaraţia pe proprie răspundere pe care părinții trebuie să o semneze pentru primirea copilului la școală și care implică atragerea răspunderii penale „nu este conformă cu competenţele medicale ale părinţilor”, iar decizia ar trebui luată de cadrele medicale școlare. De asemenea, reprezentanții părinților cer Ministerului Sănătății să comunice situația copiilor diagnosticați cu COVID-19 de la debutul pandemiei și până acum, potrivit Hotnews.
„Înţelegem necesitatea unui triaj observaţional făcut la nivelul familiei, dar decizia finală ar trebui să aparţină asistenţilor medicali şcolari care ar trebui să existe la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ”, afirmă reprezentanții părinților.
Ei spun că Ministerul Sănătăţii ar trebui „să colaboreze faptic, nu doar scriptic”, cu reprezentanţii administrației locale și ai unităţilor de învăţământ, prin Consiliile de Administraţie, astfel încât să fie îndeplinite în totalitate cerinţele draftului emis, mai exact prin implicarea directă a unor reprezentanţi ai Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP).
„Considerăm că rolul Ministerului Sănătăţii nu trebuie să se limiteze doar la elaborarea unui document/draft fără asumarea de responsabilităţi, impunând doar direcţii pentru părinţi şi conducerile unităţilor şcolare fără a acţiona în plan local, prin experţii Direcţiilor de Sănătate Publică”, susține Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi.
De asemenea, federaţia cere, într-o scrisoare trimisă ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, următoarele informaţii:situaţia referitoare la numărul de copii și tineri (grupa de vârstă 2 – 19 ani) infectaţi cu SARS-CoV2 şi care au făcut COVID-19 de la începutul stării de urgenţă şi până acum:numărul total de cazuri pozitive; numărul copiilor și tinerilor asimptomatici;numărul total de copii și tineri cu boala manifestă;numărul de copii și tineri cu boli asociate; numărul de copii și tineri cu cazuri grave (ATI)/decedaţi; informaţii pe grupe de vârstă (2-6 ani – grădiniţă; 6-10 ani şcoală primară 10 –15 ani şcoală gimnazială 15 –19 ani liceu) bolnavi/ cu boli asociate/ cazuri grave (ATI)/ decedaţi; informaţii pentru fiecare judeţ în ceea ce priveşte situaţia copiilor și tinerilor infectaţi cu SARS-CoV2 care au făcut COVID-19; procentul de copii și tineri din grupa de vârstă 2 –19 ani, raportat la numărul total de persoane bolnave de COVID-19, astfel: procentul de copii și tineri (2 – 19 ani) asimptomatici, din numărul total de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR; procentul de copii (2 – 19 ani) cu forme uşoare şi medii de boala COVID-19, din totalul de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR; procentul de copii (2 – 19 ani) cu forme grave (internate în ATI) raportat la: numărul total de copii cu COVID-19/cu rezultat pozitiv la testul RT-PCR; numărul total de persoane cu COVID-19 internate în ATI; procentul de copii (2 – 19 ani) decedaţi din numărul total de persoane decedate din cauza COVID-19; intervalul de timp în care un copil/un tânăr din grupa de vârstă 2 -19 ani a fost internat în spital, după cum urmează: numărul minim de zile de spitalizare; numărul maxim de zile de spitalizare; numarul mediu de zile de spitalizare; studii realizate la nivel naţional, european sau prin intermediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, referitoare la infectarea cu SARS-CoV2 a copiilor: cât de repede se infectează, cât de repede transmit virusul, dacă îl transmit etc., studii care pot ajuta părinţii să înţeleagă mai bine posibilitatea îmbolnăvirii copiilor şi a transmiterii virusului către alţi copii sau adulţi.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*