Ieri, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate

Peste 3,2 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova au fost aşteptaţi ieri la urne pentru a-şi alege noul Parlament, după ce vechiul legislativ a fost dizolvat în luna aprilie, la propunerea preşedintelui Maia Sandu. Alegerile parlamentare anticipate sunt văzute ca opțiune între Est și orientarea pro-europeană a țării, principala miză fiind depășirea blocajului politic de la Chișinău în favoarea reformelor. Concret, cetățenii de peste Prut au fost chemați în cadrul scrutinului convocat de Maia Sandu cu scopul de a-i întări poziția împotriva forțelor pro-rusești. Peste 21% dintre alegătorii din Republica Moldova şi-au exprimat, până la ora 12.00, votul la alegerile parlamentare anticipate de ieri, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedintele Comisiei Electorale Centrală, Dorin Cimil, citat de Agerpres și Hotnews. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a votat la Chișinău pentru ”un Parlament cu care să pot lucra”. ”Aceste alegeri sunt despre puterea oamenilor, nu despre puterea politicienilor. Vreau să-i încurajez pe oameni să creadă în puterea lor. Este o zi importantă, în care cetăţenii se pot elibera de hoţi. Parlamentul administrează banii ţării, de aceea trebuie să fim atenţi cui încredinţăm banii ţării. De alegerea noastră depinde ce fel de legi vor vota următorii parlamentari. Am votat pentru un Parlament cinstit cu care să pot să lucrez”, a declarat Maia Sandu. Cetățenii Republicii Moldova din diaspora au început, ieri, să voteze încă de la primele ore. În Marea Britanie s-au format cozi, iar alegătorii s-au mobilizat și în Germania, Italia și Franța. Un număr de 12 secţii de votare au fost organizate și în România pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova. Cea mai săracă țară din Europa a fost administrată de un guvern interimar de la demisia premierului Ion Chicu în decembrie anul trecut, demisie care a făcut parte din strategia de forțarea a anticipatelor, notează și Euronews. Potrivit Constituției, președintele are puterea de a dizolva Parlamentul dacă acesta respinge două propuneri de premier consecutiv, prevedere pe care a folosit-o pentru a forța anticipatele, avansând două candidaturi care nu aveau nicio șansă să treacă de aprobarea Legislativului. Acest pas a fost făcut la scurt timp după victoria în alegerile prezidențiale obținută de Maia Sandu în noiembrie anul trecut, un politician care a promis reforme, combaterea corupției și care este ferm angajat în parcursul european al țării. În total au fost 23 de partide care s-au bătut, ieri, pentru cele 101 mandate, deși doar patru dintre partide se consideră că au șanse reale, dintre care favoritele sunt Partidul reformist care a fost condus până acum de Maia Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune care se luptă pentru majoritatea parlamentară cu Alianța comuniștilor și socialiștilor condusă de doi foști președinți, Vladimir Voronin și Igor Dodon. Potrivit sondajelor de opinie, PAS este favorit, iar un rol important s-ar putea să-l joace cei 200.000 de cetățeni din diaspora, așa cum s-a întâmplat și la alegerile prezidențiale de anul trecut. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2019, însă ele au dus la un blocaj politic și la coaliții bizare. Moldovenii care trăiesc în afara țării văd în aceste alegeri un punct de cotitură al unei țări plasate între România și Ucraina.

 

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*