În patru ani, pe raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești – 22 de dosare pentru incitare la ură și discriminare

Violeta Stoica

 

Atenție la mesajele care incită la discriminare și la ură pe care unii sunteți tentați să le postați pe rețelele de socializare, deoarece vă pot aduce un dosar penal și vă pot trimite chiar și în spatele gratiilor! O fotografie, un mesaj, un simbol precum zvastica publicate pe rețelele sociale sau în orice alt mediu online pot fi dovezi în fața magistraților și pot să îl trimită pe autor câțiva ani în închisoare.
Potrivit legislației în vigoare, una dintre infracțiuni este ameninţarea unei persoane sau a unui grup de persoane prin intermediul unui sistem informatic, cu săvârşirea unei infracţiuni pentru care maximul pedepsei prevăzute de lege este închisoarea de cel puţin 5 ani, pe motiv de rasă, culoare, ascendenţă sau origine naţională ori etnică sau în considerarea religiei, dacă aceasta este folosită ca pretext pentru oricare dintre motivele arătate.
Cu toate acestea, pe raza de competență a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești nu a fost trimis în judecată niciun dosar la instanțele aferente, pentru că într-un dosar s-a renunțat la urmărirea penală, în 19 s-a decis clasarea, iar în alte două s-a declinat competența către DIICOT.

Într-un raport al Inspecției Judiciare aferent perioadei 2017-2020 privind cauzele deschise ca urmare a unor infracțiuni de discriminare și incitare la ură, se arată că au fost finalizate 320 dosare penale având ca obiect infracțiuni motivate de ură sau care vizează apartenența la un grup, în nouă dintre aceste dosare fiind întocmite rechizitorii, iar cele mai multe dintre cazuri – 244 – au fost clasate, iar în alte 24 s-a declinat competența de la o unitate de parchet la alta. Cu toate acestea, pe raza de competență a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești nu a fost trimis în judecată niciun dosar, pentru că, dintre cele 22 de cauze deschise, într-un dosar s-a renunțat la urmărirea penală, 19 au fost clasate și în două s-a declinat competența către DIICOT. Patru dintre dosare au fost întocmite ca urmare a postărilor pe platforme on-line, fie pe reţele de socializare, două dosare – pentru inscripţionare/afişare pe ziduri/garduri a unor mesaje/afişe cu caracter discriminator(etnie) sau cu simboluri fasciste, trei dosare pentru apariții în mass media, cinci dosare în urma unor situații conflictuale între persoane fizice, pentru formularea unor sesizări către instituţii publice – 3 dosare și pentru distribuire material scris în zonă publică cu mesaj denigrator şi instigator – un dosar.
În raportul Inspecției Judiciare se arată că „în cursul efectuării urmăririi penale, după dispunerea începerii urmăririi penale in rem, organele de urmărire penală au procedat la audierea persoanelor vătămate şi, respectiv, a martorilor propuşi de acestea sau din oficiu, s-au întocmit procese-verbale de constatare, au fost ridicate şi analizate înregistrări video, au fost realizate investigaţii, s-au ridicat şi ataşat înscrisuri relevante. La adoptarea a 12 dintre cele 19 soluţii de clasare analizate procurorii şi-au însuşit argumentele cuprinse în referatul cu propunere de clasare a cauzei întocmit de lucrătorii de poliţie judiciară; în alte 4 situaţii, la adoptarea ordonanţei de clasare, procurorul şi-a însuşit argumentele organului de cercetare penală, realizând însă motivat şi o completare a acestora”.
De exemplu, potrivit aceleiași surse, într-una dintre cauze, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat, în motivarea ordonanţei de clasare s-a menţionat că fapta nu intră sub incidenţa textului incriminator din punct de vedere penal, ci în cauză s-au conturat elementele constitutive ale unei contravenţii privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, nefiind dispusă comunicarea soluţiei Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.
În lucru la unitățile de Parchet din aria PCA Ploiești au fost și dosare neobișnuite, cum ar fi cel de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, în care procurorii s-au sesizat din oficiu după ce o persoană și-a postat pe WhatsApp, la poza de profil, o fotografie în care apare simbolul fascist zvastica. Un alt caz ieșit din comun a fost cel aflat în lucru, după un denunț, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat, unitate aflată tot în subordinea PCA Ploiești. Procurorii au avut în lucru un dosar pentru atribuirea numelui unei persoane condamnate pentru crime de război în perioada celui de-al Doilea Război Mondial unei străzi de pe raza municipiului Râmnicu Sărat, județul Buzău, dosar în care s-a dispus clasarea după ce s-a reţinut, pe de o parte, că Primăria Râmnicu Sărat nu face parte din vreuna din categoriile menţionate de legislația în vigoare, iar pe de altă parte că solicitările privind anularea hotărârilor consiliului local privind atribuirea de denumire a unei străzi din Râmnicu Sărat sunt de competenţa instanţelor civile, fiind un litigiu de contencios administrativ şi fiscal și nu o faptă de natură penală.
La nivel național – se arată în raportul inspectorilor judiciari – motivele de discriminare identificate ca reprezentând temei al comiterii faptelor sesizate în dosarele vizate de controlul Inspecției Judiciare au fost originea etnică (73), apartenența/convingerile politice (18), categorie socială/profesională (18), naționalitatea (14), orientarea sexuală (9), religia (7), infectarea HIV/SIDA (4), handicapul (2), rasa (2), sexul (3), categorie defavorizată (1) și convingerile religioase (1).
Raportul Inspecției Judiciare arată că „infracțiunile motivate de ură sau cele care vizează apartenența la un grup, rasă, religie, etnie diferă de infracțiunile obișnuite nu numai prin motivația infractorului, ci și datorită impactului asupra victimei. Spre deosebire de victimele multor alte fapte penale, victimele infracțiunilor motivate de ură sunt alese mai degrabă după ceea ce reprezintă decât după cine sunt. Mesajul astfel transmis este destinat nu numai victimei directe, dar și comunității din care face parte victima. În mod cert ele sunt infracțiuni simbolice menite să intimideze victima și comunitatea victimei în baza caracteristicilor personale ale acestora. Asemenea infracțiuni transmit victimei mesajul că nu este binevenită, având ca efect negarea dreptului de a participa pe deplin la viața socială. De asemenea, către membrii comunității care au aceeași caracteristică se transmite mesajul că nu este locul lor acolo, și că, la rândul lor, ar putea deveni și ei victime. Prin urmare, infracțiunile motivate de ură pot diviza societatea și comunitățile”.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*