Instituţia Prefectului, între profesionişti şi membri de partid

Rodica Paraschiv
Deputat PSD de Prahova

La 2 aprilie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Instituţiei Prefectului, marcând, astfel, data la care, în anul 1864, a fost instituită prin lege noţiunea de „prefect”. În calitate de parlamentar, dar și de fost prefect al județului Prahova, m-am aflat printre inițiatorii legii privind instituirea acestei zile, adoptată de Camera Deputaţilor pe data de 28 noiembrie 2018.
Ziua Instituției Prefectului nu a avut drept scop elogierea funcției, ci doar conștientizarea importanței acestei instituții istorice, creată în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. O funcție care înglobează o serie de atribuții referitoare la situațiile de urgență, la aplicarea și respectarea legislației, a politicilor guvernamentale, la conducerea instituțiilor deconcentrate și, cel mai important pentru cetățeni, aplicarea legilor fondului funciar, prin comisia județeană constituită la nivelui Instituției Prefectului.
Prefectul este reprezentantul Guvernului României în teritoriu, dar este și garantul respectării Constituției și a legilor țării. Condițiile impuse de instituțiile europene au făcut ca funcția de prefect să devină de înalt funcționar public, începând cu anul 2006, modelul adoptat de România fiind cel francez.
Însă, în acest an, Guvernul Cîțu a modificat legislația, iar funcțiile de prefect și de subprefect au devenit de demnitate publică, astfel încât orice membru de partid cu studii superioare le poate ocupa, cu o singură condiție – în maximum un an de la numire, să urmeze și să finalizeze studii de specialitate la Institutul Național de Administrație. O altă variantă ar fi să aibă la activ un mandat de parlamentar.
Într-adevăr, funcția de prefect este politică, tocmai prin prisma faptului că reprezintă Guvernul în teritoriu și urmărește aplicarea politicilor guvernamentale. Dar când persoana care ocupă această funcție este înalt funcționar public, aceasta are obligații specifice, pe care un demnitar nu le are, ceea ce schimbă total modul în care pot fi dispuse anumite măsuri.
Din păcate, în legislația românească încă mai există termenul “poate”, de care se face uz în exces. Un exemplu este și ceea ce s-a întâmplat, în cursul anului trecut, în Prahova, când unii primari au schimbat partidele înaintea alegerilor locale, când celeritatea deciziilor a fost diferită, de la caz la caz, în funcție de apartenența politică a edililor respectivi. De asemenea, este discutabilă și modalitatea în care sunt atacate în contencios administrativ anumite hotărâri luate de autoritățile publice locale, așa cum se întâmplă și cu reprezentarea sau nu în instanțele de judecată! De aceea, politizarea funcțiilor de prefect și subprefect poate însemna, din păcate, și deprofesionalizarea conducerii Instituției Prefectului. Tocmai de aceea, să nu uităm rolul pe care îl are această instituție publică, aflată în slujba cetățenilor României! Funcționarii publici își cunosc foarte bine atribuțiile, indiferent de culoarea politică a persoanelor care ocupă temporar fotoliile de prefect sau de subprefect.
Astfel că, în calitate de fost prefect al județului Prahova, le transmit tuturor profesioniștilor din Instituția Prefectului multă sănătate, putere de muncă și “La mulți ani!”.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*