La Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”, un „tablou” inedit va prinde în aceeaşi ramă şi sub un singur nume – IMAGOCOSTUM – simboluri ancestrale ale costumului popular românesc şi imaginea existenţei lui viitoare

Luiza Rădulescu Pintilie

„Tărancă torcând”, „Fata cu zestre”, „Ţărancă cu maramă”, „Păstoriţa”, „Fete lucrând la poartă”, „Rucăreanca”, „Mocanul”- sunt acestea doar câteva dintre sutele de tablouri pictate de marele artist Nicolae Grigorescu- cel supranumit de Alexandru Vlahuţă drept „rapsodul pământului românesc”- în care sunt surprinse, în lumina harului său cu totul aparte, frumuseţea şi originalitatea costumului popular românesc şi devenind astfel un vibrant omagiu în culori adus vieţii şi bucuriei de a o trăi, îngemănării omului cu lumea care-l înconjoară. Dezvăluitor al identităţii naţionale, spunând pe pânza cusută a iei ori a cămăşii tradiţionale bărbăteşti , în fiecare linie, în fiecare punct, în fiecare floare, în fiecare stilizare a crestelor de munte şi a stelelor de pe cer, povestea acestui spaţiu şi a acestui neam, de la bucuria naşterii şi legământul mirilor până la văduvie sau despărţire întru moarte, de la truda câmpului la bucuria horelor, de la roadele câmpului la succesiunea anotimpurilor, avem în acest costum popular cea mai adevărată radiografie de spiritualitate românească, care ar fi păcat să-şi şteargă conturile şi înţelesurile sub trecerea timpului. De aceea, e mai mult decât lăudabilă orice strădanie de a păstra claritatea unei asemenea radiografii identitare, înfăţişând-o mai ales generaţiilor mai noi, încă insuficient încredinţate asupra comorilor aflate prin vechi lăzi de zestre ori mai noi şifoniere, rămase de la bunici şi părinţi. O asemenea strădanie şi-a asumat de câţiva ani şi o artistă de o factură specială din Prahova, câmpineanca Iraida Florea, al cărei mesaj, venit din sfera artei vizuale, este exact cel al punerii în valoarea meritată a straielor ţărăneşti, reinterpretările sale imagistice şi creative făcând o puternică legătură între trecut , prezent şi viitor, între vechimea pânzei ţesute în război şi apoi înflorată sub împunsătura acului şi actualitatea, modernitatea şi deschiderea veşmintelor couture, care aduc în actualitatea modei de azi simboluri milenare.
Iar cea mai recentă dovadă este expoziţia IMAGOCOSTUM, pe care o va deschide chiar pe 24 iunie- Ziua Universală a Iei- cu începere de la ora 13,00,într-un spaţiu pe măsură : Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” din Câmpina. Acolo unde costume tradiționale aparţinând colecției marelui pictor sunt readuse, după mai bine de un deceniu şi jumătate, sub lumina privirii publicului , alături de care vor fi expuse costume populare din colecţia privată a artistei, dar și costume restilizate de aceasta, din perspectiva interesantului concept fotografic şi costumistic pe care l-a lansat – „Hyperborean folklore”, ca o armonizare, o îmbinare şi o completare a tradiţiei cu piesele vestimentare couture. Cu modestie, artistul vizual Iraida Florea îşi defineşte noul demers expoziţional „ un mic pas către cunoașterea culturii vizuale -domeniu destul de nou de altfel și care ia din ce în ce mai mult amploare în era digitală”. În fapt, prin fiecare element vestimentar expus sau surprins prin obiectivul aparatului său de fotografiat reuşeşte să descifreze tot atâtea universuri antropologice câte ferestre de lumină, de abordare creativă şi valorizare deschide înspre costumul popular românesc. Cu amintirea de a fi crescut într-o familie în care de la bunica şi mama sa a luat primele lecţii de eleganţă şi de stil , apropiindu-se în acelaşi timp de „secretele” tiparelor din hârtie şi ale maşinii de cusut, cu experienţa din lumea modei adunată, mulţi ani, sub semnul… străinătăţii şi al unei culturi unice cum este cea pe care o reprezintă, la capăt de lume, China, cu dorul de „acasă”, bucuria reîntoarcerii şi propria redescoperire a iei româneşti, cu reuşita de a fi realizat deja o enciclopedie etno-fashion Hyperborean Folklore şi cu toate deschiderile de inspiraţie şi motivaţie pe care le-a găsit într-o zestre ancestrală atât de bogată. Iar ferestrele acestea le aşază acum , cu generozitate, în faţa celor aşteptaţi să vadă expoziţia (care va rămâne deschisă până pe 30 august a.c.), să se regăsească, prin rădăcinile propriei lor apartenenţei româneşti ori să se descopere.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*