Nu suntem în război cu Ungaria, avem doar o rivalitate sportivă!

Jale mare aseara, după ce naționala de handbal senioare a pierdut în fața maghiarelor, 24 – 26, la Campionatul European din Danemarca. A fost dezamăgire pe toate rețelele de socializare, mai ales că înainte de meci cu toții încurajam echipa tricoloră să bată Ungaria, să le scoatem handbalul din cap, nu de alta, dar aveam și o revanșă de luat, de la Campionatul Mondial din 2019. Noi, suporterii, n-am înțeles niciodată că nu suntem în război cu Ungaria, avem doar o rivalitate sportivă – să lăsăm politica în seama celor care se pricep, ea nu are ce căuta pe terenurile de sport!

Cum era de așteptat, am pierdut partida din aceleași motive care au dus și la celelalte trei înfrângeri, cu Germania, cu Norvegia și cu Croația, semn că echipa noastră n-a învățat nimic, de la o înfrângere la alta, iar antrenorul Burcea nu s-a priceput nici el să le dea sfaturile cele mai utile.

1. La acest Campionat European am ratat foarte mult, minute în șir n-am găsit poarta, permițându-le oaspetelor să vina ca un tăvălug peste noi. Cu Ungaria, în repriza a doua, Neagu a înscris în minutul 36, scor 17-15 pentru noi, apoi în minutul 42 tot ea a găsit poarta, pentru 18-18! Nu ne-am dezmeticit și am mai făcut o pauză de 5 minute, până când Ostase a marcat pentru 19-20. Iar meciul s-a scris între minutele 54 și 59, când s-a stins lumina din nou pentru noi, iar tabela s-a învârtit în favoarea maghiarelor: de la 22-22, gol Ostase în minutul 54, cifrele s-au dus la 23-25, prin reușita lui Buceschi, și soarta meciului era pecetluită!
2. O altă cauză a dezastrului din Danemarca vizează greșelile personale – nu există jucătoare din echipa noastră tricoloră care să nu fi dat pase la adversar sau în afara terenului. Am avut puține contraatacuri, în rest au fost lansări greșite, imposibil de fructificat de jucătoarea aflată în față. Au fost mingii în picior și dublu dribling, cam toată gama de erori făcute de un sportiv începător.
3. Și dacă atacul a fost lipsit de inspirație și incisivitate, nici apărarea nu s-a ridicat la înălțime, decât arareori – orice greșeală din atac le permitea maghiarelor să vină spre poarta noastră și să încerce șuturi spre gol, care, de cele mai multe ori, se și întâmpla.

Chiar și în aceste condiții, cu toate ratările din lume, dublate de greșelile personale, puteam să batem Ungaria, dacă știam să gestionăm ultimele 5, 6 minute, dar Neagu a obosit exact când nu trebuia, Buceschi s-a găsit să faulteze în atac chiar în minutul 57, iar antrenorul Burcea s-a gândit s-o introducă pe Andreea Popa când era tensiunea mai mare – un experiment sau o obligație?
De-acum nici măcar o victorie cu Olanda, în ultimul meci, nu ne mai salvează de lanterna Campionatului European, o contraperformanță greu de digerat, pe care niciun federal nu a luat-o în calcul, la plecarea spre Danemarca. Comentariile din online vorbesc și de ceva demisii de onoare, însă acestea fac bine ca frecția la picior de lemn. Sunt ani de zile de când ne tot supărăm în luna decembrie, pentru neîmplinirile fetelor, fie la Campionatul Mondial, fie la cel European. Strigăm ca unul și altul să-și dea demisia, cred că cel mai mult ne—ar bucura ca președintele Dedu să plece din fruntea Federației, chiar dacă vina acestor eșecuri nu-i aparține în totalitate.

Cred, însă, că toate aceste discuții contradictorii, chiar scandaluri, dacă vreți, ar trebui să aibă loc înaintea plecării lotului la competiție, chiar înaintea alcătuirii grupului tricolor – selecționerii ar trebui obligați să iasă și să explice fiecare nominalizare, să vorbească despre strategie și planuri de joc, să ceară sfaturi Comisiei tehnice, practic să existe o colaborare între toți factorii care se învârt prin preajma tricolorelor. Este adevărat, răspunderea este a lor, în mare parte, dar ce să le facem celor doi, Burcea și Licu, pentru dezastrul de la Europeanul din Danemarca? Să-i punem să aducă bani de-acasă pentru că au luat câteva jucătoare pe post de turiste, lăsând acasă handbaliste care ar fi putut ajuta mai mult naționala României?

P.S. Vedeta României la acest Campionat European a fost, fără îndoială, pivotul de la CSM Slatina, Lorena Ostase. Înaintea meciului contra Ungariei, marcase 18 goluri, în patru meciuri, dar contra adversarelor de la Vestul României s-a întrecut pe sine, înscriind 8 goluri, din 9 aruncări, câte patru ”boabe” în fiecare repriză! Din păcate, la un moment dat, Ostase a acuzat ceva dureri la genunchiul drept, undeva la mijlocul mitanului secund. Jucătoarea s-a luptat pentru o minge, a alunecat pe suprafața de joc și de atunci a simțit dureri continue. Doctorul Ciocoiu i-a acordat primele îngrijiri medicale și Ostase a revenit în teren, pentru alte 4 goluri. Dar veștile nu sunt bune, pentru că pivotul de la Slatina nu se simte bine deloc și s-ar putea ca astăzi să nu intre în teren, în partida contra Olandei…

România – Ungaria 24 – 26 (14-13)

România: Dincă 1, Buceschi 3, Neagu 5, Laslo 3, Laura Popa 1, Ostase 8, Seraficeanu 2, Iuganu 1

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*