Opinie/Ionel Pană, despre regulamente nerespectate. Comisia de Disciplină, din nou în străchini…

Te aștepți ca atunci când mergi la comisiile federale, să ți se rezolve o problem, acestea să apeleze la regulamentele în vigoare, în primul rând, apoi la practica pe care o au în domeniu, ba chiar și la cultura sportivă, aproape obligatorie, dacă stau să mă gândesc – deciziile lor trebuie să fie exemplare, profunde și bine argumentate.

Am mai vorbit de câteva ori despre faimoasa Comisie de Disciplină, de la Federația Română de Handbal, Comisie care face ce face și mai calcă în străchini, din când în când, uimindu-ne prin superficialitate și judecată strâmbă. N-o să apelez la memorie și să vă arăt în câte împrejurări au greșit membrii acestei comisii, dar mă simt aproape obligat să vă reamintesc doar două cazuri, cel al sportivului Dorin Dragnea, cât și al antrenorului Florin Pera, tratate cu mare ușurință de Jugănaru și ceilalți membri ai forului federal. Mi-aduc aminte că Dragnea era pe cai mari la defuncta CSM Ploiești, era golgeter și cel mai bun handbalist, dar avea un caracter mai rebel, nu se supunea, nu lingea tălpile șefilor și asta nu era pe plac lui Dobrescu și Nicolae, oamenii din staff-ul tehnic. Și ca să-l potcovească, aceștia l-au suspendat pe o perioadă de șase luni, pe motiv că i-a zis mă lui Nicolae. Și vine decizia la Comisia de Disciplină, care este de acord cu suspendarea, un fel de suprimare a vieții lui Dragnea, care nu avea să mai primească nici salariu, și nici drept la muncă nu mai avea. A fost o judecată absurd, fără nicio minima documentare, chiar dacă se impunea un adevărat interogatoriu, și pentru Dragnea, dar și pentru oficialii de la CSM Ploiești. Până la urmă, Dragnea a apelat la avocați și a câștigat procesul și cu federația, și cu CSM Ploiești.

În cazul lui Pera, situația a fost mult mai complicată, pentru că HCM Roman și Federația au lucrat mână-n mână ca să-l dea afară pe Pera – acesta, însă, a demonstrate până la urmă că nu este mincinos și că nu el trebuie să plătească amenzi la Federație, așa cum decisese Comisia de Disciplină. Mai mult, Pera a câștigat în Instanță, procesul cu CSM Roman, iar dacă mergea mai departe putea să bage multe personaje la apă – și mă refer la acel faimos tabel… știu vinovații despre ce este vorba!

Sunt două cazuri grave, dacă mă-ntrebați pe mine, în care se vede modul cum judecă membrii comisiei, doar la suprafață – adică se uită la gard, cum e vopsit, și gata, au și luat decizia. Îmi pare rău că spun asta, mai ales că printre ei se află oameni care au parcurs toate treptele handbalului și ar trebui să fie ceva mai înțelepți, mai sfătoși, să aprofundeze cu mai mare responsabilitate cazurile ivite. Nu este prima oară când fac această recomandare, care, din păcate, nu este luată în considerare – deh, diferențe de abordare, de unghi, poate chiar și de interese…

Și revin la ultima săptămână, pentru că pe data de 13 noiembrie Comisia a judecat strâmb în două cazuri:
1. In legatura cu hotararea CCA din data de 11.11.2018, privind intarzierea la jocul dintre echipele ACS Crisul Chisineu Cris – CSM Tg. Mures a cuplului de arbitrii BADIU G. / BARBU I. delegati la jocul mai sus mentionat, comisia hotaraste:
– In baza art. 26.3 lit. a admite hotararea CCA privind sanctionarea cu AVERTISMENT a cuplului de arbitrii mai sus mentionat , conf. art. 19.1 lit.a, raportat la art. 78.1.1. lit. a din REGULAMENTUL DISCIPLINAR

Și ca să înțelegeți mai bine, reiau povestea și vă spun că arbitrii Badiu/Barbu, din Tg. Mureș, au ajuns la Oradea, în loc să se ducă la Arad. Au dat telefon organizatorilor de la Chișineu și au spus că ajung în timp, dar au întârziat o oră. Regulamentul spune clar – f) prezentarea cu întârziere la teren după ora menționată în raportul de joc sau comunicată oficial de F.R.H., fără ca jocul să fi început cu un alt cuplu de arbitri, se sancționează cu suspendare pentru minim o etapă ( REGULAMENTUL DISCIPLINAR AL F.R.H. , Art. 79.2 lit. f). Păi dacă așa este regulamentul, cum să dai doar avertisment? De ce nu s-a respectat litera de lege? O astfel de greșeală poate crea un precedent – niciun arbitru nu se va mai simți obligat să vină la meci cu o oră înaintea celei oficiale, ba chiar poate să întârzie cât vrea, că nimeni nu-l va sancționa. Sunt zvonuri că unul din arbitri ar fi de-al casei, prin Federația Română de Handbal, dar nu cred că cineva și-ar asuma vreo obligație doar pentru o etapă. Mă gândesc că cei din Comisie au aflat de protejatul Federației și, din exces de zel, au zis să nu se pună rău cu ăia de sus, un fel de slugărnicie păguboasă. Și mai este ceva – de ce se mai bagă în seamă și Comisia de Disciplină, dacă un arbitru este pedepsit de Comisia de Arbitri? De ce trebuie ratificată sancțiunea de la arbitri, de o comisie care, iată, nici ea nu respect regulamentele în vigoare?

În cel de-al doilea caz, Comisia de Disciplină face o greșeală și mai gravă, ba chiar un deserviciu handbalului românesc:
2. In legatura cu sesizarea doamnei MIULESCU ALEXANDRA (foto) privind evenimentele petrecute la jocul dintre echipele CSM Bucuresti – CSS 6 Bucuresti desfasurat in data de 21.10.2018, comisia in urma vizionarii materialului probator respectiv: capturile video, punctul de vedere al conducerii clubului CSS 6 Bucuresti, a asociatiei parintilor CSS 6 Bucuresti, declaratiile parintilor jucatoarelor mentionate in sesizare, capturile de pe pagina personala a reclamantei , cat si punctul de vedere al profesoarei ILEANA MORARI decide ca nu se impune luarea unei masuri disciplinare impotriva doamnei profesoare ILEANA MORARI

Aici este un lanț al slăbiciunilor, care face mult rău imaginii handbalului de la noi – membrii Comisiei o știu pe Ileana Morari și sunt convinși că reclamanta are dreptate, dar nu vor să intre în gura antrenoarei de la CSȘ 6. Dar nu înțelegem atitudinea Federației, pentru că doamna Miulescu a fost la secretarul general Cristina Vărzaru și aceasta i-a dat și formulare de reclamație, dar degeaba… În orice caz, un avertisment se impunea, Comisia scăpa cu fața curată, antrenoarea Morari revenea cu picioarele pe pământ, iar părinții și copiii se bucurau în sinea lor, în ideea că există cineva care nu se teme de gura mare a antrenoarei. Așa, însă, handbalistele bruscate nu vor mai avea curajul să se plângă, dar nici nu vor băga la cap ce le spune profesoara lor, cu țipete și cuvinte jignitoare, iar spectatorii vor fi nevoiți să înghită comportamentul antrenoarei, gândindu-se că nu au ce-i face, atât timp cât nici măcar comisiile federale n-au luat măsuri. În ceea ce-i privește pe arbitri, aceștia ar fi trebuit să fie primii care să o avertizeze pe antrenoare, poate chiar să o și sancționeze, dacă nu se potolea, dar n-au făcut-o niciodată, și lor le e frică de gura lui Morari, care, la rândul ei, știe și ea multe din culisele handbalului românesc, dar le ține la cutie – v-am spus eu, cercul vicios există și este greu de întrerupt, așa că acțiunile spectatorilor de ocazie, cum a fost cea a doamnei Miulescu, nu au sorți de izbândă. Dar obrazul pătat al handbalului cine îl spală?

Ionel Pană

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*