AC Piroș Security, la un singur succes de promovarea matematică în Liga 1: „Cadou frumos de Sărbători, e mai ales meritul fetelor și al conducerii” + FOTO

Legea compensației a funcționat pentru singura formație de fotbal feminin a orașului Arad în derby-ul pentru promovare cu Luceafărul Filiași. Dacă în tur, „leoaicele” au dominat partida din Oltenia, au avut destule ocazii la 0-0 și – totuși – au pierdut în prelungiri, de această dată lucrurile au stat exact invers.

Oaspetele de ieri a arenei „Șega” au avut cel puțin trei-patru situații mari de gol, inclusiv o bară, însă cu 5 minute înainte de final destinația punctelor a fost decisă de Alice Cociuba, cu o reluare din apropiere după lovitura liberă bătută de Vanu. „Mă bucur că am fost acolo, iar Larisa Sârbovan mi-a lăsat mingea, căci eram într-o poziție mai bună decât ea în fața porții. Poate, acum la calda, nici nu realizăm exact ceea ce am făcut prin această promovare ce nu mai poate fi ratată, însă greul de abia din vară începe. Eu am mai jucat în Liga 1 la Timișoara și știu că nivelul este altul acolo, mai avem nevoie de câteva jucătoare, dar și să ne antrenăm și mai bine. Sunt sigur, însă, că domnul Piroș și nea’ Gigi vor face tot posibilul să reprezentăm cât mai bine Aradul în prima ligă”, a spus Cociuba, fostă jucătoare la CS Ineu și CFR Timișoara.

Gigi Cameniță adulmecă a șasea promovare din cariera sa de antrenor, dar prima la cârma unei echipe de fete. „Ne-am așteptat să fie un meci greu, dar nu chiar atât de greu. Îmi amintesc că în tur le-am dominat la ele acasă și ne-am și întărit cu două-trei jucătoare peste ceea ce am avut în toamnă. Meciul de azi a fost extrem de echilibrat, au fost ocazii de ambele părți și, din fericire, acum noi am fost echipa ce a avut șansă. În tur a fost exact invers, noi am dat o bară și ele gol. Sperăm să batem la Reșița și să fim promovate matematic. Sperăm că vom bifa a patra promovare pentru patronul nostru, domnul Pavel Piroș, în timp ce eu ajung la a șasea acum la sfârșit de carieră. În lot mai avem fete cu una-două promovări, ne facem un cadou frumos de Sărbătorile de Paște. Eu zic că e mai ales meritul fetelor care au luptat până la epuizare și azi, dar și al conducerii care ne-a asigurat toate condițiile. Domnul Piroș cu finanțarea, iar Liviu Ilea cu logistica, să mă exprima așa. Dar să așteptăm, totuși, hopul de la Reșița și de abia apoi, dacă iese bine, putem vorbi despre îndeplinirea sută la sută a obiectivului”, a spus și antrenorul „roș-albelor”.

Având șase puncte peste Luceafărul, dar și un golaveraj net superior (+45), arădencele mai au nevoie de 3 puncte din deplasările de la Reșița, Banat Girls și Baia Mare, cu Venus și meciul de acasă cu Olimpia II Cluj pentru a fi și matematic promovate în elita fotbalului românesc feminin.

Galerie FOTO AC Piroș Security – Luceafărul Filiași semnată de colegul nostru, Ciprian Petcuț.

0
0

Articolul AC Piroș Security, la un singur succes de promovarea matematică în Liga 1: „Cadou frumos de Sărbători, e mai ales meritul fetelor și al conducerii” + FOTO apare prima dată în sportarad.

Tradiţii şi obiceiuri de Florii: Zestrea fetelor se scoate afară şi crenguţe de salcie se agaţă de cruci

"În duminica de Florii, oamenii au voie sa manânce peste. Merg la biserica ducând flori si se întorc ducând mâtisori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodarie si o pun la icoana: peste an ea capata tot felul de întrebuintari. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea oualor. Cum este vremea de Florii, asa va fi si de Paste. Sunt locuri unde în aceasta zi oamenii nu se spala pe cap, de teama sa nu albeasca (...)

Maria Grapini lovește din nou: S-a felicitat singură pe Facebook

„Multumim! Felicitari, Maria Grapini!”, a ales europarlamentarul Maria Grapini sa distribuie o stire din „Evenimentul Zilei” în care se precizeaza ca „Dragnea a avut numai cuvinte de lauda la adresa europarlamentarului Maria Grapini, care s-a batut în Parlamentul European pentru România”.

Zi de mare sărbătoare. Catolicii şi protestanţii sărbătoresc Paştele. Ortodocşii celebrează Floriile

Zi de mare sărbătoare în România, dar şi lume. Credincioşii catolici şi protestanţi sărbătoresc astăzi Învierea Domnului – Paştele. Tot astăzi, pentru creştini ortodocşi celebrează Floriile sau Duminica Stâlpărilor, care marchează intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim.

În acest an, catolicii şi protestanţii sărbătoresc Paştele duminică, 21 aprilie, în timp ce ortodocşii o săptămână mai târziu, în 28 aprilie.

Sărbătoarea Paştelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului, o veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”. De Paşti, nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, bucuria fiind sentimentul care domină Învierea.

Credincioşii romano-catolici au celebrat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Vigilia Pascală, simbolizând trecerea de la moarte şi păcat la viaţa nouă în Isus Cristos Înviat. La Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, slujba a fost prezidată de arhiepiscopul mitropolit Ioan Robu. În jurul orei 1.00, toţi credincioşii, preoţii şi IPS Ioan Robu, cu lumânările aprinse, au intonat „Cristos a înviat!”, mergând în procesiune în jurul catedralei.

Duminică, în ziua Paştelui catolic, în Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti, PS Cornel Damian va prezida, la ora 10.30, Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului.

Învierea lui Cristos din morţi trebuie să-i facă pe oameni să descopere minunea normalului, este de părere purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti, Francisc Doboş.

„În Zilele Pascale trăim Moartea şi Învierea lui Cristos. Aşa zicem noi, dar asta poate să rămână doar o lozincă sau o celebrare la care putem participa frumos. Dar noi, creştinii, avem nevoie de minunea normalului, adică cea mai mare minune – Învierea lui Cristos din Morţi – să ne facă să descoperim normalul, să ne pună în valoare faptul că ne-am născut ca să trăim, să descoperim extraordinarul din lucrurile normale, cotidiene, să descoperim prezentul din fiecare prezenţă, ceea ce este senzaţional din fiecare senzaţie şi incredibilul din ceea ce este vizibil, adică normalitatea vieţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti, Francisc Doboş.

El consideră că „Învierea nu trebuie să ne facă să căutăm doar relicve, doar minuni, ori să ne facă să punem mâna pe Dumnezeu doar pentru folosul nostru”.

„Pentru că noi nu avem nevoie doar să-l atingem pe Dumnezeu, ci să ne hrănim din Dumnezeu. Cea mai mare minune pe care foarte puţini o observă este tocmai viaţa. Şi, în aceste Zile Pascale, trăind toate aceste sentimente şi simţăminte de suferinţă, de pasiune, de durere ale lui Hristos, dar şi ale noastre – aceasta trebuie să ne facă să deschidem ochii la zilele noastre, la ceea ce vedeam deja, la ceea ce am văzut o viaţă întreagă, dar nu am gustat sau nu am ştiut să interpretăm”, spune Francisc Doboş.

El a urat tuturor „Un Paşte binecuvântat tuturor! Cristos a Înviat!”.

La Vatican, Papa Francisc va celebra, la ora 11.00 (ora României), Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului în Piaţa Sf. Petru. După celebrare, în jurul orei 13.00, Suveranul Pontif, de la balconul central al Bazilicii Vaticane, va rosti Mesajul de Paşti şi va împărţi binecuvântarea Urbi et Orbi (către Cetate şi lume).

Duminica Floriilor pentru ortodocşi

Credincioşii ortodocşi celebrează astăzi Floriile sau Duminica Stâlpărilor, care marchează intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de credincioşi care ţineau în mâini ramuri de măslin şi de finic. Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele mai importante din an şi deschide perioada sărbătorilor de Paşte.

Cu o săptămână înainte de patimile sale, Iisus Hristos a intrat în Ierusalim pe un asin, înconjurat de cei 12 apostoli. Mulţimea l-a întâmpinat cu ramuri de finic şi cântări de bucurie şi au început să strige: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului”.

Floriile deschid ciclul sărbătorilor de Paşte, care se încheie la Înălţarea Domnului.

În ziua de Florii există obiceiul ca oamenii să meargă la Biserică având în mâini ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfinţite de către preot, obicei care aminteşte de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, când a fost întâmpinat de mulţime cu ramuri de măslin, crenguţe de palmier sau cu flori.

Ziua de Florii reprezintă şi începutul ultimei săptămâni a Postului Paştelui sau Săptămâna Patimilor.

Din seara de duminică, bisericile încep slujbele speciale ale Săptămânii Mari, numite denii. În aceste slujbe pot fi regăsite toate momentele remarcabile din viaţa Mântuitorului, de la intrarea acestuia în Ierusalim şi până la Învierea Sa din morţi.
În Duminica Floriilor, 21 aprilie, PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va oficia Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, şi cu Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.Sursa: romaniatv.net 

TRADIŢII DE FLORII 2019. Vezi ce trebuie să faci în această zi mare ca să-ţi meargă bine tot anul

TRADIŢII DE FLORII 2019. Vezi ce trebuie să faci în această zi mare ca să-ţi meargă bine tot anul
Creştinii ortodocşi prăznuiesc, duminică, Floriile, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier, şi fiind totodată sărbătoarea celor care poartă nume de flori.

În duminica a şasea din postul Paştelui, cunoscută în popor şi ca Duminica Floriilor, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte intrarea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim, scrie csid.ro

Floriile deschid săptămâna cea mai importantă pentru pregătirile de Paşte, aşa-numita Săptămână Mare, de după cele 40 de zile de post.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Duminica Floriilor este precedată de Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, Iisus Hrisos îşi arată din nou minunile, înviindu-l pe Lazăr, la patru zile de la moarte. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. După această minune, mulţimile strânse la porţile cetăţii l-au întâmpinat cu flori şi l-au aclamat pe Mântuitor, la intrarea în Ierusalim.

Sâmbăta din ajunul Floriilor este cunoscută şi ca Moşii de Florii, când se fac pomeniri pentru sufletul rudelor decedate.

Ortodocşii sărbătoresc ziua de Florii ca pe una de bucurie, dar cu înţelegerea faptului că zilele ce urmează, din Săptămâna Mare, sunt unele ale tristeţii.

Intrarea lui Iisus în Ierusalim este relatată de toţi cei patru evanghelişti, Ioan, Luca Matei şi Marcu. În Noul Testament se scrie că apostolii au întins hainele lor pe un asin, iar pe ele s-a aşezat Mântuitorul. Acest gest a fost interpretat ca fiind mărturisirea faptului că învăţătura apostolilor va aduce la ascultare toate neamurile de pe pământ. Hainele Sfinţilor Apostoli simbolizează, astfel, noua haină pe care o îmbracă oamenii, haina Sfântului Botez.

După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului care l-a întâmpinat pe Mântuitor cu frunze de palmier, Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfinţire a salciei, ţinând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinţei vieţii asupra morţii, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare.

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor şi păstrând rânduiala postului. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii obişnuiesc şi să înfigă aceste ramuri în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte. Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, amintind totodată de ramurile cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.

În seara din ajunul Floriilor se organizează un pelerinaj sau o procesiune, care porneşte de la o biserică şi se sfârşeşte la o alta, în amintirea ieşirii oamenilor în întâmpinarea Domnului, pe drumul său spre Ierusalim. Pelerinajul are şi rolul binecuvântării oraşului.

Duminica Floriilor este şi prilej de a-i sărbători pe cei care poartă nume de flori, cum ar fi Florin, Viorel, Viorica, Brânduşa, Lăcrămioara ori Margareta.

În acest an, Floriile, ca şi Paştele, sunt sărbătorite în aceeaşi zi de ortodocşi şi de catolici.
Obiceiuri şi tradiţii de Florii

De Florii, atenţia comunităţii tradiţionale era îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renaşterea vegetaţiei. De fapt, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim, au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă „de ursită”, astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă, pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii, se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească.

La toate popoarele creştine pot fi întâlnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea având în prim-plan palmierul sau salcia. Aceste tradiţii nu au nimic în comun cu spiritul creştinesc al praznicului Intrării Mântuitorului în Ierusalim.

Arabii aprind candele, împodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii împletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiaţi să îşi dăruiască ramuri de salcie în această zi.

În sâmbăta Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor, împărţind plăcinte de post.

În sâmbăta Floriilor se mai făcea un ceremonial complex numit Lazăriţa, după modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numită „Lazăriţa”, se îmbrăca în mireasă şi colinda, împreună cu celelalte, în faţa ferestrelor caselor.

În trecut, ramura de salcie sfinţită era folosită şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişori de pe ramura de salcie pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele.

De asemenea, exista obiceiul ca părinţii îi lovească pe copii cu nuieluşa de salcie când veneau de la biserică, pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi.Sursa: romaniatv.net 

(UPDATE) Sri Lanka: Peste o sută de morţi şi 280 de răniţi în şase explozii la biserici şi hoteluri

Într-un prim bilant, autoritatile anuntasera moartea a 20 de persoane. Exploziile au avut loc la biserici în Kochchikade, Katuwapitiya si Batticaloa, dar si la hotelurile de lux The Shangri La, Cinnamon Grand si Kingsbury din capitala Colombo. În biserici se celebra slujba de Pastele catolic. Deocamdata, nu se stie cauza celor sase explozii si nimeni nu a revendicat vreun atentat.

GALERIE FOTO: Simpatizanţii PSD, plictisiţi de discursurile lui Dragnea şi Dăncilă

Faptul ca luarile de cuvânt, indiferent ale cui au fost, nu le-a stârnit nicio reactie, nu a scandat nimeni, nici macar nu a aplaudat nimeni, arata ca oamenii sunt dezamagiti de ce au vazut si auzit. De altfel, esplanada din fata Teatrului Luceafarul s-a golit încet-încet, la sfârsit, mai putin de 100 de oameni rezistând la discursurile lui Liviu Dragnea si Maricel Popa. De cealalta parte a gardurilor si a cordoanelor de jandarmi, peste 200 de protestatari (...)

Cristiano Ronaldo, primul jucător care a câştigat Premier League, La Liga şi Serie A

Ronaldo a obtinut titlul în Serie A cu Juventus Torino, cu câteva etape înainte de finalul sezonului. “Sunt foarte fericit ca am câstigat titlul si în Italia, dupa ce le-am câstigat în Anglia si în Spania. A fost un sezon excelent, absolut pozitiv, am câstigat campionatul si Supercupa. În Liga Campionilor vom încerca din nou anul viitor”, a declarat Cristiano Ronaldo. Portughezul mai are în palmares trei ti (...)

Fotbal Liga a 5-a | Etapa a 21-a | Program si rezultate | Corbeanca – 1 Decembrie – Meciul etapei

Liga a 5-a a ajuns la etapa a 21-a.

Chiar daca mai sunt 10 etape de disputat (inclusiv aceasta), CS Glina pare sa fi scapat de grijile promovarii. O singura problema poate sta in fata formatiei din Glina pentru evolutia in Liga a 4-a si anume lipsa juniorilor.

Meciul etapei cu numarul 21 va fi la Corbeanca, acolo unde echipa din localitate va primi vizita celor de la 1 Decembrie.

Iata programul complet:

ACS Corbeanca – 1 Decembrie

Vointa Buftea – Victoria Tinganu

Speranta Sabareni – Viitorul Vidra

Viitorul Ganeasa – ACS Cornetu

Viitorul Domnesti – AS Natandi

Fratia – Gloria Burias

Vointa Dirza – CS Glina

Fotbal Liga a 5-a | Etapa a 21-a | Program si rezultate | Corbeanca – 1 Decembrie – Meciul etapei

Liga a 5-a a ajuns la etapa a 21-a.

Chiar daca mai sunt 10 etape de disputat (inclusiv aceasta), CS Glina pare sa fi scapat de grijile promovarii. O singura problema poate sta in fata formatiei din Glina pentru evolutia in Liga a 4-a si anume lipsa juniorilor.

Meciul etapei cu numarul 21 va fi la Corbeanca, acolo unde echipa din localitate va primi vizita celor de la 1 Decembrie.

Iata programul complet:

ACS Corbeanca – 1 Decembrie

Vointa Buftea – Victoria Tinganu

Speranta Sabareni – Viitorul Vidra

Viitorul Ganeasa – ACS Cornetu

Viitorul Domnesti – AS Natandi

Fratia – Gloria Burias

Vointa Dirza – CS Glina