Pandemia a dus la perturbări semnificative în parcursul pacienților oncologici în sistemul de sănătate

Pentru pacienții cu cancer, perioada intrării în vigoare a restricțiilor aferente pandemiei a adus cu sine întârzieri, amânări sau chiar anulări ale programărilor la medicul curant, fie în ambulator, fie la spital. Astfel, 54,4% dintre respondenți declară că s-au confruntat cu astfel de situații. În plus, mulți dintre pacienți au decis chiar ei să amâne sau să anuleze programări la medicul specialist sau medicul de familie în această perioadă. Doar o cincime dintre pacienți au spus că nu au fost în niciuna din situațiile de mai sus.
În ceea ce privește întârzierile, amânările sau anulările, cele mai frecvente disfuncționalități au survenit în ceea ce privește consultul de reevaluare/urmărire a progresului bolii, aproape 53% dintre cei intervievați menționând că au fost în această situație. Un procent semnificativ de pacienți – aproape 34% – a raportat întârzieri/amânări sau anulări în ceea ce privește investigațiile și procedurile de diagnostic.
În ceea ce privește întârzierile, amânările sau anulările la nivelul administrării tratamentului, 28% dintre pacienții aflați sub tratament s-au confruntat cu acest fenomen.
„Sondajul de față confirmă îngrijorările noastre cu privire la impactul major al pandemiei asupra pacienților oncologici în perioada stării de urgență și imediat după. În total, peste 45% dintre pacienții chestionați au raportat disfuncționalități în ceea ce privește accesul la analize de diagnostic și la tratament, ceea ce reprezintă un procent foarte mare. Drept urmare, medicii oncologi se vor confrunta cu problema tratării unui număr mult mai mare de pacienți depistați în stadii avansate de boală, situație în care opțiunile de tratament sunt mai puține”, afirmă Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.
„Mai mult ca oricând este nevoie de onco-planificare, un program de intervenție pentru a crește nivelul de educație privind cancerul și povara acestei afecțiuni în rândul tuturor actorilor din sistemul de sănătate: comunități, cetățeni, pacienți, cadre medicale, autorități publice și alți factori de decizie deopotrivă. Totodată, prin onco-planificare este abordată etapa supraviețuirii pe termen lung cu toate aspectele psihosociale și economice ale cancerului. Un nivel scăzut de educație privind sănătatea, în contextul actual, poate avea un impact negativ asupra capacității personale de a gestiona riscurile și de a naviga sistemul de sănătate. În același timp, poate conduce la lipsa de reacție sau întârzierea unor decizii critice, la nivel de sistem, în ceea ce privește activități de screening, depistare precoce, diagnosticare și tratament, cu implicații directe asupra rezultatelor clinice obținute la pacienți”, spune Nicolas Renard, managind director MSD România. Din numărul total de pacienți cuprinși în sondajul Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, cei mai mulți, respectiv 43,8%, au beneficiat de tratament chirurgical, aproximativ 40% de radioterapie, 34,4% de chimioterapie, aproape 23% de terapie țintită și 12,5% de imunoterapie.
„Deși întreaga atenție este îndreptată acum asupra combaterii răspândirii virusului SARS-CoV-2, nevoile de tratament ale pacienților cu cancer trebuie să constituie o prioritate. Cancerul continuă să ne afecteze și este esențial ca pacienții să aibă acces la tratament și servicii de asistență medicală și îngrijire, indiferent de nivelul de alertă al țării”, mai spune Cezar Irimia – președinte al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*