Pe marginea unui derby

Fără îndoială, Derbyul de trap a avut multe plusuri, primul şi cel mai important fiind faptul că tribunele au fost pline, lumea dorind să vadă curse, trap, spectacol. Câţi dintre spectatori vor mai reveni şi peste două săptămâni pe Hipodrom rămâne de văzut, cert este că aceia care organizează cursele şi plătesc premiile (acum, mai târziu, prin compensare etc), adică Clubul Sportiv Municipal – trebuie să regândească strategia pentru a creşte competitivitatea! Nu ar mai trebui acceptate curse cu 6 trăpaşi, din care 2-3 galopează, în primul rând. Pentru a creşte competitivitatea, obligatoriu, trebuie să avem curse disputate, care să atragă, nu o goană a proprietarilor după premii uşor obţinute!
Apoi, în sfârşit, se spune că s-a constatat că foto-finish-ul nu este de trap, pentru cai, ci … de atletism, inclusiv testarea sa fiind făcută cu … un om, care să treacă prin faţa foto-celulei, nu un cal! Are vreun rost să amintim de când s-a ridicat această problemă? Bine că s-a făcut recepţia, că s-au plătit banii, firma Erbaşu să fie sănătoasă. Mai ales că s-a ajuns ca o pistă de iarbă, pentru galop, să devină inutilizabilă, pentru simplul motiv că nimeni nu a gândit/ proiectat/ impus o instalaţie de udat, care nici nu ridica mari probleme de execuţie!
Mai e mult de muncă, nu?

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*