Pomenirea Sfântului Mucenic Antim

Sfântul Mucenic Antim a păstorit Biserica Nicomidiei în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor, dictate de împăraţii Diocleţian şi Maximian. În anul 288, din porunca lui Maximian, au murit 20.000 de creştini în Nicomidia. În timpul acestei prigoane, Sfântul Antim era prezent în satul Semana, nu pentru a se feri de moartea mucenicească, darmai ales pentru a-i întări pe cei de acolo în primirea muceniciei.
Una din epistolele sale trimisă creştinilor din închisoare a fost predată împăratului Maximian. Împăratul, citind epistola, a poruncit ca Antim să fie prins. Sunt trimişi douăzeci de soldaţi în cautarea şi prinderea sa. Antim, văzător cu duhul, le-a ieşit în întâmpinare soldaţilor, i-a dus la casa sa, le-a slujit la masă ca unor oaspeti şi numai după aceea le-a mărturisit că el este cel căutat.
Soldaţii, uimiţi de bunătatea lui Antim, i-au poruncit acestuia să se ascundă, spunând că-i vor mărturisi împăratului că nu l-au găsit. Antim le-a spus că nu se fereşte să primescă moartea pentru Hristos şi că nu i se cade creştinului să mintă.
În drum spre împărat, toţi soldaţii au crezut în Hristos şi au primit să fie botezaţi. Ajuns în faţa împăratului, Sfântul Antim a fost supus la multe torturi, iar în urma acestora i s-a taiat capul.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*