Povestea echipei care pune Maramureșul pe harta fotbalului feminin

Independența Baia Mare împlinește în 2020 un deceniu de activitate în fotbalul feminin, iar în primăvara acestui an a furnizat prima jucătoare echipei naționale, pe Denisa Predoi.

„Născut” la Baia Mare, la inițiativa unor oameni îndrăgostiți de fotbal, printre care Florin Ianoș, acum președinte, și Marcel Popa, director executiv, Clubul Sportiv AS Independența își desfășoară activitatea de ceva vreme în comuna Recea, la o aruncătură de băț de Baia Mare, acolo unde autoritățile au primit echipa de fete cu brațele deschise.

Asta deși numele echipei vine de la Bulevardul Independenței din Baia Mare, de unde proveneau toți cei care au contribuit la înființarea clubului. “Râul Săsar, care străbate orașul Baia Mare, curge la un moment paralel cu Bulevardul Independenței. Între râu și bulevard erau pajiști, și unde era o pajiște era și o minge de fotbal! Acolo am copilărit. Avem legături sentimentale cu acest nume, Independența”, începe povestea Marcel Popa.

– Câți ani are, de fapt, povestea Independenței, domnule Marcel Popa?

– Am pornit cu o echipă de băieți. De la început ne-am propus să construim, să începem de jos, cu copii și juniori. În 2009 însă, ne-am spus că dacă vrem cu adevărat să lăsăm ceva în urmă, aici putem face ceva, în fotbalul feminin. Așa a luat ființă, în urmă cu un deceniu echipa de fete. Practic, Independența are 20 de ani, dar 10 ani de fotbal feminin.

– Cum a fost începutul?

– A fost o emulație extraordinară în zonă în ceea ce privește fotbalul feminin. Am dezvoltat foarte mult ideea de promovare. Ne putem lăuda chiar cu organizarea primei competiții din țară la nivelul junioarelor. Au participat atunci, alături de echipa noastră, junioare de la Cluj, Odorheiu Secuiesc și Târgu Mureș. În acele vremuri fotbalul feminin din România se limita la o singură divizie cu două serii. Erau multe fete pasionate, dar nimeni nu le instruia cu adevărat. Apoi totul s-a schimbat odată cu venirea noii conduceri a Federației Române de Fotbal. Din acel moment s-a schimbat totul. Dezvoltarea a fost una extraordinară.

– Cum ați început munca de selecție?

– Am demarat acest proces cu fetele din zona Maramureșului. Din păcate, autoritățile nu ne-au sprijinit… Nu am renunțat însă la principiile noastre de bază și ne-am făcut treaba cu seriozitate. Nu suntem un club ale căror jucătoare se întâlnesc vineri și au meci duminică. La nivel de senioare, așa este, ne-am luptat mereu, ori de câte ori am promovat, pentru supraviețuirea în prima divizie.

„Comuna Recea ne-a primit și ne-a oferit adăpost”

– Echipa e lăudată pentru jocul său de competitoare!

– Așa este, iar aceste aprecieri vin de la oameni de fotbal pricepuți. Se vede munca antrenorului nostru, Liviu Ivasuc, un tehnician tânăr, foarte devotat. Echipa joacă după o tactică, nu o face la întâmplare, avem o concepție de joc. Și avem câteva fete foarte valoroase. Denisa Predoi, care e de fel din Hunedoara, este prima jucătoare a echipei noastre care a fost convocată la prima reprezentativă. Era singura națională unde fetele noastre nu ajunseseră. Mai avem două jucătoare venite de la Suceava, Marinela Cotos și Camelia Daneliuc. Joacă fotbal și fac școală. Raluca Dragoș, Diana Oneț, Adina Borodi, Laura Desmerean sunt alte câteva nume, doar din ultima perioadă, care joacă sau au jucat la noi și fac parte din loturile naționale. Muncim, să știți, muncim, chiar dacă această muncă nu se regăsește întotdeauna în rezultate.

– Cum vă finanțați activitatea?

– Suntem un club privat. Am primit bani de la autoritățile locale doar în baza unor contracte de finanțare ce se atribuie pe proiecte. Depuneam dosar și așteptam răspunsul.

– Cum ați ajuns să jucați la Recea?

– Am fost nevoiți să plecăm de la Baia Mare, deși ducem mai departe numele orașului. Primarul Octavian Pavel, un om foarte deschis, ne-a primit și ne-a oferit adăpost. Putem spune că, în sfârșit, am ajuns acasă! Și ce casă frumoasă avem! Comuna Recea este formată din satele Bozânta Mică, Lăpușel, Mocira, Recea (reședința) și Săsar. În fiecare sat există o bază sportivă! Teren, vestiare, tot ce trebuie. De altfel, despre echipa de băieți a comunei Recea s-a auzit în toată țara. Renumele ei a depășit granițele județului Maramureș. Baza noastră se află la Lăpușel. Meciurile oficiale le disputăm însă pe cel mai modern teren din comună, un teren inaugurat anul trecut. Puține echipe de băieți din Liga I se pot lăuda cu un asemenea teren!

„10 jucătoare și doi tehnicieni la naționale”

– Ați dat și tehnicieni la loturi, nu doar jucătoare!

– Pe Liviu Ivasuc, așa este! Calitățile sale și munca sa au fost răsplătite prin cooptarea sa în staff-ul naționalei U19 a României, unde antrenor principal este Florin Bugar. Liviu Ivasuc e din Satu Mare și face naveta doar pentru a-și face meseria. Tatăl lui Liviu e team managerul nostru. Dar și Irina Giurgiu, care se ocupă de naționala U17 a României, a antrenat la noi în returul sezonului 2015/16 și în prima parte a următorului sezon. Apoi Irina a acceptat propunerea FRF, e un om tenace, tot timpul caută să învețe, să se perfecționeze, iar rezultatele eforturilor ei se văd, la loturi, la echipa Dream Team. Așadar, ca să recapitulăm, Independența Baia Mare a dat în toți acești zece ani jucătoare la toate loturile naționale și doi antrenori! Sunt rezultate care ne mulțumesc.

– Ce fac fetele de la Independența în această perioadă?

– Stau cuminți acasă, respectă programul primit din partea staff-ului tehnic, se pregătesc, trimit imagini cu ceea ce fac. Sunt verificate periodic. În perioada aceasta am preferat să nu ieșim în față. Am ales discreția, modestia care caracterizează această echipă. Modestia și munca definesc echipa Independența.

– Câte fete joacă fotbal la Recea?

– Aproximativ 50 de fete. Acoperim inclusiv categoriile U11, U13, U15. Toate vin din pasiune. Din păcate, la un moment dat intervin părinții, care nu le mai lasă la fotbal. Apar și alte motive ce le determină să renunțe. Am pierdut mult după ce am fost nevoiți să renunțăm, din pricini financiare, la echipa a doua. Cele care puteau face față la echipa mare au fost oprite. Multe, din păcate, nu și-au mai găsit echipă și au fost nevoite să renunțe. Am pierdut o echipă. Trebuie să recunosc faptul că e greu, foarte greu.

– Care sunt obiectivele echipei?

– Sunt aceleași, în continuare. Vrem să creștem cu pasiune fete care să vin să se bucure de fotbal, care aleg să se dezvolte într-un cadru sănătos. Pentru că sunt în continuare fete care vor să joace fotbal, vin să joace de plăcere, nu pentru bani, nu să ajungă neapărat vedete.

INTERVIU DE ADI DOBRE.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*