Prahoveni, victime ale „sclaviei moderne” chiar şi în plină pandemie!

Violeta Stoica

 

Exploatarea prin muncă, exploatarea sexuală, în scopul cerșetoriei și chiar folosirea persoanelor în săvârșirea de infracțiuni precum furtul, toate acestea sunt rezultatul traficului de persoane, des întâlnit în special în Europa de Est, de unde victimele sunt racolate pentru a “presta” în alte state europene.
Nici România nu face excepție și, din păcate, nici județul Prahova. Din datele Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, anul trecut au ajuns victime ale traficanților inclusiv prahoveni care s-au trezit fie muncitori fără drepturi, fie copile sau adolescente traficate pentru servicii sexuale în țări din vestul Europei!
De la persoane cu numai patru clase absolvite, până la unele care au terminat o facultate, și anul trecut, dar și în acest an, au fost prahoveni care au picat în plasa proxeneților, a unor așa ziși angajatori sau chiar a apropiaților sau a rudelor care i-au atras în capcana promisiunilor fără acoperire, ajungând astfel să mărească rândurile „sclaviei moderne”!
Ieri a fost Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane. Indiferent de ceea ce fac autoritățile pentru a veni în ajutorul victimelor diferitelor tipuri de trafic de persoane, important este ca fiecare persoană – părinți și copii deopotrivă – să recunoască semnele unor posibile capcane întinse de “binevoitori”, care, uneori, pot veni chiar din partea unor membri ai familiei sau din partea unor cunoștințe apropiate!

“Traficul de persoane este sclavia zilelor noastre. Deși, legal, sclavia a fost abolită în secolul XIX, estimările spun că sunt mai mulți oameni în sclavie astăzi decât au fost vreodată în istorie. Traficul de persoane are loc în toată lumea, iar Europa nu este ferită. Mii de persoane sunt exploatate anual în diferite forme.
La momentul actual, este a doua cea mai profitabilă afacere ilegală după traficul de droguri, devansând traficul de arme. Unul din motivele pentru care este o afacere profitabilă este că, spre deosebire de droguri, o persoană poate fi revândută.
Aproximativ 62% din traficul de persoane din Uniunea Europeană se face în scopul exploatării sexuale, iar locul secund e ocupat de traficul pentru muncă forțată.
Printre celelalte tipuri de trafic de persoane există obligarea la cerșetorie, la comiterea de fapte ilegale și altele.
Majoritate victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeană sunt recrutate din estul Europei, din țările unde oamenii au mai puține opțiuni în ce privește cariera, unde populația este foarte tentată în a-și găsi un loc de muncă în afara țării și copiii sunt mai greu de crescut și astfel, mai neglijați”, spun reprezentanții asociației eLiberare, care desfășoară inclusiv campanii online pentru stăvilirea acestui flagel.

Pandemia și traficul de persoane

Deși s-ar putea crede că pandemia de coronavirus ar fi putut contribui la reducerea fenomenului traficului de persoane, dintr-o analiză efectuată de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) rezultă că, din contră, în primul semestru al acestui an, comparativ cu 2019, “valorile pentru anumiți indicatori s-au dublat – de ex. recrutarea victimelor prin mediul online, precum și modul de exploatare -pornografie pe internet. Această observație ne conduce spre concluzia unei rapide adaptări a traficanților la situația indusă de starea de urgență, care a generat mutarea din ce în ce mai mare a interacțiunii umane în mediul virtual și implicit și a activităților infracționale de pe această linie”.
De altfel, cifrele demonstrează că pandemia nu a redus fenomenul. Chiar și județul Prahova se înscrie în tendințele de creștere a numărului victimelor traficului de persoane în semestrul I al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Conform datelor oficiale, prezentate de ANITP într-o analiză, dacă în prima jumătate a anului 2019, în județul Prahova au fost identificate șase victime ale traficanților de persoane, în 2020, numărul acestora a crescut, ajungând la nouă persoane. Potrivit aceleiași surse, din datele supuse analizei reiese că, la nivel național, 60,6% dintre victime au cel mult studii gimnaziale, 28,8% au studii liceale, 6,6% sunt fără studii, 2,6% au studii profesionale și 1,3% studii superioare.
În privința situației familiale, cele mai multe dintre victime provin din familii biparentale, iar cele fară sprijinul familiei, instituționalizate, adoptate sau abandonate se află pe locul al treilea.
În privința modului de exploatare, cea sexuală este cea mai frecventă, menținând tendința din anii trecuți, astfel că 211 victime au fost exploatate prin acest mod. O diferență vizibilă a fost înregistrată în ceea ce privește pornografia infantilă, în creștere de la 17 victime – în semestrul I din 2019 la 42 – în prima jumătate a acestui an și pornografia pe internet de la 6 victime în semestrul I 2019 la 12 – în semestrul I 2020, se mai arată în analiza efectuată de reprezentanții ANITP.
După exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă este al doilea cel mai frecvent scop al traficului de persoane. În primele 6 luni ale acestui an au fost înregistrate 62 victime exploatate prin muncă.

Sfaturi de la autorități pentru cei aflați în căutarea unui loc de muncă în străinătate

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane vine cu o serie de recomandări pentru cei ce vor să plece la muncă în străinătate:
• Verificați temeinic, utilizând mai multe surse de informare (site-uri, Facebook – grupuri destinate locurilor de muncă, Registrul Comerțului etc) firma la care urmează să vă angajați, precum și agenția de plasare a forței de muncă (dacă este cazul).
• Înainte de părăsirea țării, semnați un contract de muncă în limba română sau într-o limbă pe care o cunoașteți foarte bine. Contractul trebuie să conțină clauze clare referitoare la activitățile pe care urmează să le desfășurați, programul de muncă, drepturile salariale, etc.
• Refuzați orice angajament care ar putea duce ulterior la şantajarea dumneavoastră (plata unor servicii, a transportului, oferirea unor bani cu împrumut etc).
• Anunțați persoanele de încredere când, unde și cu cine urmează să plecați și stabiliți o parolă de urgență pe care să o folosiți în caz de pericol.
• Notați coordonatele Ambasadei sau ale misiunii diplomatice a României în țara de destinație sau datele de contact ale unei organizații anti-trafic din țara respectivă.
• Dacă pe timpul călătoriei aveți suspiciuni, reţineți orice detalii privind traseul efectuat şi persoanele care vă însoțesc.
• În cazul în care ajungeți din nefericire într-o împrejurare periculoasă, anunțați autoritățile (poliție, ambasadă) și informați orice persoană cu care intrați în contact despre situația în care vă aflați.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*