Previziuni sumbre pentru Prahova: în 2070 va pierde aproape jumătate din numărul locuitorilor înregistraţi acum doi ani!

N. Dumitrescu

 

Deși pentru mulți români anii 2040, 2050, 2070 sau 2100 par a fi hăt, departe, destui considerând că viața își are socotelile ei în ceea ce privește punctul terminus, mai ales acum, în contextul pandemiei, previziunile pentru anii menționați în ceea ce privește scăderea populației sunt mai mult decât sumbre. Cel puțin așa reiese din documentul elaborat de Institutul Național de Statistică anul trecut şi intitulat ”Proiectarea populației României, pe regiuni de dezvoltare și județe”.
Cert este faptul că, de departe, scăderea natalității, migrația către alte țări, în căutarea unui trai mai bun, sunt, în continuare, principalele cauze care duc, de la an la an, la diminuarea numărului persoanelor cu domiciliul stabil în România, situația fiind valabilă inclusiv în Prahova. Concret, potrivit statisticienilor, populaţia prognozată a României va fi, în anul 2100, de 12,8 milioane de persoane, în scădere cu 6,6 milioane de persoane faţă de anul 2019 (19,4 milioane de locuitori). Aceleaşi previziuni alarmante sunt luate în calcul şi pe regiunile de dezvoltare ale ţării, de departe cele dramatice scăderi fiind prefigurate chiar în zona în care se regăseşte şi Prahova, Sud – Muntenia. Mai exact, conform datelor INS, populaţia rezidentă a judeţelor Prahova şi Argeş va înregistra cea mai mare reducere până în anul 2070, în cazul judeţului
nostru fiind de minus 351,3 mii de persoane (49,1%).
Trebuie adăugat faptul că nici datele care reflectă creşterea populaţiei globului în următorii zeci de ani nu sunt deloc optimiste, aşa cum reiese dintr-un document realizat de către o structură a ONU. Mai exact, populaţia lumii în anul 2050 este estimată la aproape 9,7 miliarde de persoane, în contextul în care în anul 2019 a fost de 7,7 miliarde de locuitori. Jumătate din creşterea populaţiei urmează să provină doar din nouă ţări, pe primul loc fiind India.

Aşa cum reiese din documentul elaborat anul trecut de către Institutul Naţional de Statistică, populaţia rezidentă a României înregistrată la 1 iulie 2019 a fost de 19370,4 mii de locuitori. Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe, au făcut ca populaţia rezidentă să se diminueze la 1 iulie 2019, faţă de populaţia rezidentă la 1 iulie 2015, cu 451,9 mii de persoane. S-a arătat faptul că, astfel, schimbările care au avut loc în dinamica populaţiei rezidente sunt rezultatul direct al tendinţelor înregistrate la nivelul fenomenelor demografice: natalitatea, mortalitatea şi migraţia internă şi externă. În ceea ce priveşte structura populaţiei rezidente pe sexe, populaţia feminină continuă să fie predominantă, ponderea ei în totalul populaţiei scăzând foarte uşor, de la 51,2% (2015) la 51,1% (2019). La 1 iulie 2019, raportul de masculinitate a fost de 95,8 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin (faţă de 95,5 persoane de sex masculin în 2015). Comparativ cu anul 2015, în anul 2019 se remarcă o diminuare a populaţiei rezidente în mediul urban (cu -2,0%), cât şi în cel rural (cu -2,6%). Se arată faptul că structura pe vârste a populaţiei rezidente poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea segmentului populaţiei tinere (0-14 ani). Pe de altă parte, creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi a ponderii populaţiei vârstnice (65 de ani şi peste). Astfel, la 1 iulie 2019, la nivel naţional, populaţia tânără de 0-14 ani a scăzut cu 45 mii de persoane în comparaţie cu 1 iulie 2015, iar populaţia vârstnică de 65 de ani şi peste a crescut cu 225,2 mii persoane în aceeaşi perioadă. Populaţia tânără (sub 15 ani) a înregistrat, în anul 2019, ponderi mai ridicate în unele judeţe din Nord-Estul ţării. La polul opus însă se aflau unele judeţe din Sud-Est, Sud-Muntenia – din care face parte şi judeţul Prahova-, Sud-Vest Oltenia şi Vestul ţării, care au avut cele mai scăzute ponderi ale populaţiei tinere, cu ponderi sub 14,0%, dar şi cu un nivel scăzut al natalităţii. De asemenea, s-a mai menţionat şi faptul că dezechilibrul între generaţii este evidenţiat şi de indicele de îmbătrânire care, în anul 2019, a fost de 120 vârstnici la 100 tineri sub 15 ani (faţă de 111 vârstnici la 100 tineri sub 15 ani în anul 2015).
Legat de orizontul anului 2070, în profil teritorial, în varianta medie, statisticienii au luat în calcul faptul că populaţia rezidentă a tuturor judeţelor se va diminua, cu excepţia judeţului Ilfov, care va înregistra o creştere a populaţiei, în anul menţionat, cu aproximativ 207,6 mii persoane. Pe de altă parte, din informaţiile date publicităţii reiese faptul că populaţia rezidentă din regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia va scădea galopant, ieşind în evidenţă judeţele Prahova şi Argeş, unde se va înregistra cea mai mare reducere până în anul 2070.

În patru ani, Prahova a „pierdut” peste 28.000 de persoane!

Faptul că dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, în comparaţie cu anul 2019, populaţia rezidentă a regiunilor Sud-Vest Oltenia şi Sud-Muntenia ar urma să se reducă la puţin peste jumătate în anul 2070 reiese foarte clar din datele care fac referire şi la Prahova. Concret, în anul 2070, se estimează că populaţia judeţului va număra 363.908 de locuitori, o scădere dramatică, respectiv cu 351.304 de locuitori (49,1%), faţă de anul 2019, când la 1 iulie s-au înregistrat 715.212 de persoane. Semnalul scăderii spectaculoase a numărului de prahoveni în următorii zeci de ani este dată şi de previziunea pentru anul 2040, când se estimească că populaţia rezidentă va fi de 566.796 de locuitori. Iar scăderea accelerată este susţinută şi de datele care reflectă populaţia rezidentă în profil teritorial, înregistrată în Prahova în ultimii ani, două dintre ele considerate a fi de referinţă. Astfel, dacă la 1 iulie 2015 în Prahova au fost înregistraţi 744.160 de locuitori, în anul 2019, la aceeaşi dată au fost 715.212 de locuitori, ceea ce înseamnă că, într-un decurs de patru ani , judeţul a „pierdut”, la propriu, peste 28.000 de persoane, respectiv 3, 9%.
„În varianta medie, populaţia rezidentă adultă din România va fi de 7489,7 mii de persoane în anul 2070 (cu 5216,6 mii persoane mai puţine decât în 2019), iar ponderea va scădea de la 65,6% (2019) la 56,6% (2070). În profil regional, în anul 2070, cea mai mare pondere a populaţiei rezidente adulte în populaţia rezidentă totală proiectată, de 57,0%, se va înregistra în regiunea Bucureşti-Ilfov, urmată de regiunea Nord-Est cu o pondere de 56,9% din populaţia rezidentă totală. La polul opus, în anul 2070, cele mai mici ponderi ale populaţiei adulte în populaţia rezidentă totală proiectată vor fi în regiunile Sud-Muntenia (cu 54,2%) – din care face parte şi Prahova (n.n.) – şi Sud-Vest Oltenia (cu 51,7%)”, mai reiese din documentul INS.
Pe de altă parte, INS mai arată faptul că proiectarea demografică realizată de Divizia pentru Populaţie din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale a ONU anticipează că, în varianta medie, populaţia României va fi de 16,3 milioane locuitori în anul 2050, iar în 2100 de 11,9 milioane locuitori. Populaţia Uniunii Europene a ajuns la 446,8 milioane locuitori la începutul anului 2019. Faţă de anul 2015, în anul 2019, populaţia a scăzut în 10 ţări membre, din care în 4 ţări (Bulgaria, Croaţia, Letonia, şi România), reducerea populaţiei având loc ca urmare a sporului natural şi a migraţiei internaționale negative.

În lume, creşterea populaţiei până în anul 2050 va proveni doar din nouă ţări

Pe de altă parte, aşa cum mai reiese din document, îngrijorătoare sunt şi previziunile ce ţin de populaţia întregului glob. Populaţia Terrei a fost de aproape 7,7 miliarde de locuitori în anul 2019, iar , conform raportului întocmit tot în anul 2019 de Divizia pentru Populaţie din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU, populaţia estimată a lumii va fi, în anul 2050, de aproape 9,7miliarde de persoane, în anul 2100 populaţia prognozată urmând să ajungă la 10,9 miliarde de locuitori (se ia în calcul faptul că populaţia lumii va creşte, anual, în medie, cu aproximativ 38,5 milioane de locuitori). Numai că jumătate din creşterea populaţiei până în anul 2050 va proveni din nouă ţări, respectiv: India, Nigeria, Pakistan, Republica Democratică Congo, Etiopia, Tanzania, Indonezia, Egipt și SUA. Astfel, în anul 2050, se consideră că populaţia Indiei va ajunge la 1,64 miliarde de locuitori, în timp ce populaţia Chinei va atinge 1,40 miliarde de locuitori. Şi Nigeria va înregistra o creştere demografică foarte rapidă (de la 201 milioane locuitori în 2019 la 401,3 milioane de locuitori în 2050) depăşind astfel Statele Unite, iar în anul 2050 va ocupa poziţia a treia în topul ţărilor cu cei mai mulţi locuitori de pe glob. În schimb, raportul ONU menţionează că ţările din Europa, ca urmare a menţinerii ratelor de fertilitate sub nivelul de înlocuire (de circa 2,1 născuţi-vii la o femeie),vor înregistra scăderi până în anul 2050 ale numărului populaţiei. Europa de Est va fi cea mai afectată de această tendinţă demografică, numărul locuitorilor putând scădea cu peste 38% în România, Polonia, Ucraina,Bulgaria și Republica Moldova. Creşterea populaţiei la nivel mondial este însoţită de o schimbare a structurii pe vârste a populaţiei, considerându-se că reducerea globală a natalităţii şi scăderea numărului de copii, în paralel cu sporirea constantă a numărului populației vârstnice, vor duce la schimbarea echilibrului dintre generaţii. Astfel, la nivel mondial, numărul persoanelor vârstnice de 60 de ani şi peste se va dubla până în anul 2050. ONU estimează că, în anul 2050, ponderea populaţiei de 0-14 ani va scădea la 21,1%, iar în anul 2100 la 17,4% din populaţia Terrei.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*