Sala Unirii din Alba Iulia, în care s-a semnat actul Marii Uniri, va fi restaurată

Sala Unirii din Alba Iulia, simbol şi templu al României Mari, în care delegaţii românilor transilvăneni au votat Unirea Transilvaniei cu România, va intra în reabilitare completă. Ultima restaurare a avut loc în urmă cu 50 de ani, iar de atunci obiectivul s-a degradat continuu. Directorul Muzeului Naţional al Unirii, Gabriel Rustoiu, a declarat corespondentului Mediafax că s-a semnat contractul de execuţie pentru reabilitarea Sălii Unirii, iar valoarea investiţiilor va fi de aproape două milioane de euro, jumătate din cât va costa Monumentul Unirii, care se va ridica la Alba Iulia cu ocazia Centenarului. ”Sala Unirii se va redeschide înainte de 1 Decembrie 2018 şi va fi restaurată exact ca în 1922 în sensul că se va reface pictura interioară, exact cum a fost atunci. Am redescoperit-o acum cinci ani, făcută fâşii în depozitul de arheologie, odată cu portretele regale. Ea a fost deja restaurată la Muzeul Naţional Brukenthal. Clădirea nu prezintă probleme serioase de structură încât să ridice mari provocări. Pe faţadă, deasupra intrărilor, se vor aşeza stemele României Mari din perioada interbelică, stema mică a României Mari. Nu va mai fi expoziţia etnografică în Sala Unirii şi toată sala va fi dedicată momentului octombrie – decembrie 1918. Va fi o expoziţie cu ceea ce a însemnat drumul spre Unire. Se vor reface exterioarele şi se vor realiza toate zugrăvelile şi tencuielile necesare”, a spus Gabriel Rustoiu. După reabilitările prin care va trece, Sala Unirii din Alba Iulia va arăta ca în 1922, când aici au fost încoronaţi Regii Maria şi Ferdinand, iar după ce regele a semnat Actul de Încoronare, invitaţii s-au îndreptat spre Sala Unirii. La intrare în sală, în dreapta şi stânga uşii, vizibil deteriorate, se află, în prezent, imagini ale Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, iar în interiorul sălii se regăsesc busturile lor. Gabriel Rustoiu a declarat că ultima reabilitare completă s-a realizat acum jumătate de secol iar mici îmbunătăţiri s-au adus în 2003. ”Dacă observaţi, cam din 50 în 50 de ani se fac lucrări majore. Sperăm că şi lucrarea aceasta va ţine măcar 50 de ani. Pentru toată lumea va fi o sală absolut schimbată pentru că în 1922 toate pozele pe care le aveam noi nu erau color, erau alb-negru. O să fie total schimbată, expoziţia de bază va beneficia şi de anumite părţi multimedia, va fi cu totul altceva, va fi într-adevăr un memorial al neamului românesc, să spun aşa”, a spus Gabriel Rustoiu. În ultimii ani, sala a intrat într-o degradare continuă, iar urmele sunt vizibile atât în exteriorul acesteia, cât şi în interior, unde apa de ploaie care pătrunde prin acoperiş a început să afecteze pictura murală. Sala Unirii deţine mai multe obiecte de patrimoniu naţional, unul dintre acestea fiind biroul avocatului Aurel Lazăr, pe care s-a redactat Declaraţia de autodeterminare, scrisă la Oradea în 12 octombrie 1918. De asemenea, pe peretele de la intrare, în plăci de marmură, sunt gravate Rezoluţia Marii Adunări Naţionale, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România şi Proclamaţia Regelui Ferdinand I către Ţară din 15/28 august 1916. Tot în acest imobil sunt expuse ”Documentele Unirii”, cele şase volume ce conţin credenţionalele şi telegramele originale de susţinere a Unirii, strânse de Asociaţiunea ASTRA, a spus directorul adjunct la Muzeului Naţional al Unirii, Constantin Inel. O altă piesă importantă este aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, cu care au fost realizate singurele imagini de la 1 Decembrie 1918. Ele au rămas şi astăzi în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii. De altfel, potrivit istoricilor, la Marea Adunare Naţională au fost prezenţi circa 100.000 de români şi un singur fotograf. În Sala Unirii se mai află ziarele vremii, steaguri originale cu care delegaţiile participante la Unire au venit şi planul de apărare al oraşului Alba Iulia, realizat de către Garda Naţională condusă de căpitanul Florian Medrea.
Imobilul Sălii Unirii a fost construit între anii 1898 şi 1900 şi se află în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, fiind cel mai vizitat obiectiv din judeţul Alba, iar intrarea este gratuită. În dimineaţa zilei de
1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale, care au venit de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.
În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice ce urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat, totodată, sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.
Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată. Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*

Sala Unirii din Alba Iulia, în care s-a semnat actul Marii Uniri, va fi restaurată

Sala Unirii din Alba Iulia, simbol şi templu al României Mari, în care delegaţii românilor transilvăneni au votat Unirea Transilvaniei cu România, va intra în reabilitare completă. Ultima restaurare a avut loc în urmă cu 50 de ani, iar de atunci obiectivul s-a degradat continuu. Directorul Muzeului Naţional al Unirii, Gabriel Rustoiu, a declarat corespondentului Mediafax că s-a semnat contractul de execuţie pentru reabilitarea Sălii Unirii, iar valoarea investiţiilor va fi de aproape două milioane de euro, jumătate din cât va costa Monumentul Unirii, care se va ridica la Alba Iulia cu ocazia Centenarului. ”Sala Unirii se va redeschide înainte de 1 Decembrie 2018 şi va fi restaurată exact ca în 1922 în sensul că se va reface pictura interioară, exact cum a fost atunci. Am redescoperit-o acum cinci ani, făcută fâşii în depozitul de arheologie, odată cu portretele regale. Ea a fost deja restaurată la Muzeul Naţional Brukenthal. Clădirea nu prezintă probleme serioase de structură încât să ridice mari provocări. Pe faţadă, deasupra intrărilor, se vor aşeza stemele României Mari din perioada interbelică, stema mică a României Mari. Nu va mai fi expoziţia etnografică în Sala Unirii şi toată sala va fi dedicată momentului octombrie – decembrie 1918. Va fi o expoziţie cu ceea ce a însemnat drumul spre Unire. Se vor reface exterioarele şi se vor realiza toate zugrăvelile şi tencuielile necesare”, a spus Gabriel Rustoiu. După reabilitările prin care va trece, Sala Unirii din Alba Iulia va arăta ca în 1922, când aici au fost încoronaţi Regii Maria şi Ferdinand, iar după ce regele a semnat Actul de Încoronare, invitaţii s-au îndreptat spre Sala Unirii. La intrare în sală, în dreapta şi stânga uşii, vizibil deteriorate, se află, în prezent, imagini ale Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, iar în interiorul sălii se regăsesc busturile lor. Gabriel Rustoiu a declarat că ultima reabilitare completă s-a realizat acum jumătate de secol iar mici îmbunătăţiri s-au adus în 2003. ”Dacă observaţi, cam din 50 în 50 de ani se fac lucrări majore. Sperăm că şi lucrarea aceasta va ţine măcar 50 de ani. Pentru toată lumea va fi o sală absolut schimbată pentru că în 1922 toate pozele pe care le aveam noi nu erau color, erau alb-negru. O să fie total schimbată, expoziţia de bază va beneficia şi de anumite părţi multimedia, va fi cu totul altceva, va fi într-adevăr un memorial al neamului românesc, să spun aşa”, a spus Gabriel Rustoiu. În ultimii ani, sala a intrat într-o degradare continuă, iar urmele sunt vizibile atât în exteriorul acesteia, cât şi în interior, unde apa de ploaie care pătrunde prin acoperiş a început să afecteze pictura murală. Sala Unirii deţine mai multe obiecte de patrimoniu naţional, unul dintre acestea fiind biroul avocatului Aurel Lazăr, pe care s-a redactat Declaraţia de autodeterminare, scrisă la Oradea în 12 octombrie 1918. De asemenea, pe peretele de la intrare, în plăci de marmură, sunt gravate Rezoluţia Marii Adunări Naţionale, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu România şi Proclamaţia Regelui Ferdinand I către Ţară din 15/28 august 1916. Tot în acest imobil sunt expuse ”Documentele Unirii”, cele şase volume ce conţin credenţionalele şi telegramele originale de susţinere a Unirii, strânse de Asociaţiunea ASTRA, a spus directorul adjunct la Muzeului Naţional al Unirii, Constantin Inel. O altă piesă importantă este aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, cu care au fost realizate singurele imagini de la 1 Decembrie 1918. Ele au rămas şi astăzi în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii. De altfel, potrivit istoricilor, la Marea Adunare Naţională au fost prezenţi circa 100.000 de români şi un singur fotograf. În Sala Unirii se mai află ziarele vremii, steaguri originale cu care delegaţiile participante la Unire au venit şi planul de apărare al oraşului Alba Iulia, realizat de către Garda Naţională condusă de căpitanul Florian Medrea.
Imobilul Sălii Unirii a fost construit între anii 1898 şi 1900 şi se află în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, fiind cel mai vizitat obiectiv din judeţul Alba, iar intrarea este gratuită. În dimineaţa zilei de
1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegaţi aleşi din toate categoriile sociale, care au venit de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.
În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice ce urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat, totodată, sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.
Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată. Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*