Titlu de „Cetăţean de Onoare” decernat părintelui Francisc Heinrich : „pentru dragostea pe care a dăruit-o comunității băimărene și pentru efortul, susținerea și promovarea curățeniei spirituale. ”

Titlu de „Cetăţean de Onoare” decernat părintelui Francisc Heinrich : „pentru dragostea pe care a dăruit-o comunității băimărene și pentru efortul, susținerea și promovarea curățeniei spirituale. ”

Şase preoţi băimăreni, şase „stâlpi ai societăţii băimărene ” vor primi recunoaştere şi recunoştinţă din partea Administraţiei Publice Locale  și a primarului Cătălin Cherecheș. Acestora le va fi decernat titlul de „Cetăţean de Onoare” în semn de recunoştinţă pentru aportul adus dezvoltării comunităţii. Primul titlu a fost  atribuit post mortem pastorului Grigore Todoran, cel care a plecat la cele veşnice în urmă cu puțin timp : „Timp de peste 40 de ani a reprezentat Cultul Penticostal în Municipiul Baia Mare şi în Maramureş Având în vedere că în perioada Crăciunului a plecat dintre noi, cred că este un gest de onoare să facem acest lucru”, a menționat  Cătălin Cherecheş, la ultima ședință de Consiliu Local din anul 2017.

Dar iată că anul 2018 aduce titlul meritat  de „cetăţean de onoare” părintelui Francisc Heinrich, preot catolic, cel care în anii 70 a făcut  prima slujbă în limba română într-o biserică catolică din Baia Mare .

Cătălin Cherecheș, profund emoționat a declarat :

„Pentru comunitatea noastră a reprezentat un moment unic, un moment special, un moment în care ne-am arătat într-un fel inima noastră. Pentru că inima noastră, a băimărenilor, are patru camere, așa cum are și o inimă biologică. Are o cameră în Centru Istoric al municipiului Baia Mare, în Piața Cetății, o altă cameră în Ferneziu, o altă cameră pe Valea Borcutului și o altă cameră undeva sus, în Firiza și Blidari. Acestea sunt cele patru camere care formează orașul nostru și comunitatea noastră, din perspectivă istorică, dar și astăzi, ca și vibrație.

Venim la sfârșit de an în fața lui Dumnezeu să îi mulțumim pentru tot ceea ce ne-a dăruit în acest an. Dar dacă facem acest lucru din tot sufletul și din toată ființa noastră pentru Dumnezeu, trebuie să o facem de fiecare dată și pentru oamenii care sunt importanți în viața noastră, în comunitatea noastră și în țara noastră. Sunt foarte mulți oameni care pot fi ridicați la rang de exemplu, foarte mulți oameni care fac gesturi pentru comunitate și care excelează în profesia lor. Dintre acești foarte mulți oameni care pot fi dați exemplu sunt foarte puțini care în istorie ajung la nivel de legendă, la nivel de entitate supremă în ceea ce înseamnă raportat la ce au făcut pentru comunitate.

Îmi aduc aminte, eram la grădinița și aveam un coleg, Răzvan, fiul domnului Gonczi și ne vizitam des, dar de fiecare dată ori tatăl meu eu ori domnul Gonczi ne povestea despre un om exemplar, pe care eu îl consider un om care este o legendă vie pentru orașul nostru. Este un om pe care, pe parcursul timpului, mi l-am imaginat întotdeauna ca întruchipând ceea ce înseamnă bunătatea pe care mi-au oferit-o bunicii mei. Acest om cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu, venind din Satu Mare în Baia Mare, este părintele Francisc Heinrich, părintele pe care fiecare dintre noi îl iubim. Nu există membru al comunității catolice dar nu numai care să nu știe să aprecieze ceea ce părintele a făcut pentru Dumnezeu, pentru oameni și pentru comunitatea noastră băimăreană, pentru generozitatea care s-a dedicat lui Dumnezeu, oamenilor și orașului și lucrurilor concrete pe care le-a făcut, Vorbim de biserica din Ferneziu, biserica de la Meda și inițierea a cel puțin două entități caritabile pe care le-a susținut părintele aici, în Baia Mare. Poate cel mai simbolic lucru este faptul că părintele a inițiat în orașul nostru, oraș care are diversitatea etnică și culturală ca cea mai importantă valoare, o slujbă catolică în limba română. Mi-aș dori foarte mult, ca în inima istorică a municipiului Baia Mare să înțelegem așa cum ne-a dat părintele ca exemplu, că lumea evoluează și ne împrietenim unii cu alții, ne iubim unii pe alții și facem familii împreună. Și pentru a consolida acest spirit important al orașului nostru, a diversității, și pentru a nu lăsa să se stingă anumite flăcări ale comunității noastre, cred că este foarte important ca simbolic, o dată pe an sau la diverse sărbători să avem, din respect pentru comunitatea maghiară slujbele în limba maghiară, dar și simbolic slujbe în limba germană sau slujbe în limba română.

Vreau să vă rog pe fiecare dintre dumneavoastră, mai tineri sau mai în vârstă, să ducem mai departe exemplul pe care părintele ni l-a oferit, exemplu de dragoste pentru Dumnezeu, de dragoste pentru oraș, de dragoste pentru oameni și cei care sunt în jurul nostru. Cel mai frumos exemplu pe care îl învățăm de la Biserica Catolică este acea strângere de mână din timpul slujbei.

Am avut inspirația și îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat această inspirație de a propune Consiliului Local să îi conferim părintelui titlul de cetățean de onoare pentru dragostea pe care a dăruit-o comunității băimărene și pentru efortul, susținerea și promovarea curățeniei spirituale.

Mulțumim părinte pentru ceea ce sunteți pentru noi, Sunteți bunătate, prietenie, pace și să vă dea Dumnezeu sănătate! ”

 

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*