Toma T. Socolescu și Muzeul de Arte Frumoase din Ploiești. Studiu documentar (1)

Constantin Ilie

Am primit la redacţie un interesant studiu documentar privind deschiderea la Ploieşti , acum 90 de ani, a unui Muzeu de Arte Frumoase, semnat de inginerul constructor Constantin Ilie, cel care s-a aplecat cu statornicie asupra unor interesante pagini de istorie locală, mai ales legate de personalitatea şi activitatea arhitectului Toma T.Socolescu, pe care de altfel şi l-a ales drept model în viaţă. Vom prezenta integral acest studiu, pe parcursul câtorva numere de ziar.
* * *
În noiembrie 2021 se vor împlini 90 de ani de la prezentarea în public a Muzeului de Arte Frumoase ploieștean, izvor al actualului Muzeu Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus”.
1. Scurtă istorie a Muzeului de Arte Frumoase
Istoria Muzeului de Arte Frumoase a început în primul trimestru al anului 1921, la sediul Băii Comunale din Ploiești, după ce arhitectul Toma T. Socolescu, primar interimar, împreună cu consilierii săi, înființase biblioteca populară cu numele de „Nicolae Iorga” și o dotase cu sediu și rafturi pentru cărți. În luna martie a aceluiași an, fiind înlocuit din funcție, arhitectul ploieștean a strâns în jurul său un grup de 24 intelectuali ploieșteni, cu care, în mod formal, a constituit Asociația Așezământul Cultural „Nicolae Iorga”. Toma T. Socolescu a fost ales președinte, iar Nicu M. Pârvulescu și Ion. Ionescu-Quintus vice-președinți. Această asociație culturală avea în obiectiv pentru comunitate două secțiuni: Biblioteca populară și Muzeul de Arte Frumoase(1).
Ca arc peste timp, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga”, cu geneza în evenimentele culturale ploieștene din perioada anilor 1920-1921, a difuzat la 20 martie 2020 un film on-line cu istoria Așezământului Cultural „Nicolae Iorga”. Aceeași instituție a organizat la 20 martie 2021, cu prilejul Zilelor Bibliotecii, o sărbătoare aniversară a celor 100 de ani trecuți de la inaugurarea și deschiderea porților instituției pentru cititori, dar și un bilanț al dezvoltării instituției în curgerea timpului. În film, în scrieri și în cuvântările aniversare, actuala instituție și-a recunoscut și omagiat ctitorul principal, în personalitatea profesorului-arhitect Toma T. Socolescu (2).
Muzeul de Arte Frumoase se realiza mai greu, fiind necesare dotări și spații mari pentru expunere.
Înzestrarea fizică a acestui muzeu cu opere de valoare a început în perioada 1928 -1931, prin consilierii Toma T. Socolescu și Ștefan D. Moțoiu (3). Prin intervențiile scrise, cu antetul Biblioteca „Nicolae Iorga”, adresate primăriei de președinte și membrii Comitetului, se solicitau fonduri pentru achiziții de cărți, obiecte de artă, dar și sediu pentru expunerea lor. În ultima dintre ele, cu nr. 93/11 12 1930, scrisă olograf de Socolescu și semnată numai de Socolescu și Quintus, pe lângă solicitarea de fonduri se informa primarul și despre o danie, posibil cea promisă de Ion-Ionescu-Quintus.
Ca urmare a intervențiilor menționate mai sus, la începutul anilor 1931, din patrimoniul primăriei au fost transferate mai multe lucrări valoroase și s-a aprobat ca două camere situate la parterul Băii Comunale să fie utilizate ca sediu pentru muzeu. Acolo, la sfârșitul lunii noiembrie 1931, a fost expusă, fără inaugurare, „zestrea” muzeului. Evenimentul a fost numit de presă „Muzeu-pinacotecă”. Atunci s-au expus lucrări de pinacotecă românească originale (ulei, acuarelă și guașă), reproduceri din pictura străină, dar și vreo 30 de mulaje ale sculptorilor Michelangelo, Canova, Luca della Robbia, Donatello, Verrocchio etc. De fapt , devenise funcțional Muzeul de Arte Frumoase de două ori pe săptămână. Sediul în care funcționa noul muzeu nu era satisfăcător, motiv pentru care profesorul-arhitect Toma T. Socolescu, în anul 1932, a proiectat transformarea clădirii primăriei vechi în sediu pentru Muzeul de Arte Frumoase, dar proiectul nu a fost aprobat.
După 13 ani de la constituirea formală, Asociația Așezământul Cultural „Nicolae Iorga”, având sediu, dotare și funcționalitate, a fost legalizată prin Actul Constitutiv și Statut, la Tribunalul Județului Prahova, sub nr.1884/4 aprilie 1933, cu semnătura membrilor în viață, dintre care primii zece erau înscriși în următoarea ordine: Toma T. Socolescu, Dem. Munteanu-Râmnic, I. A. Bassarabescu, Ștefan D. Moțoiu, Grigore Ivănceanu, Nicu M. Pârvulescu, Ion Ionescu-Quintus, Toma G. Tomescu, Dr. I. Negruzzi, Aurel Șuluțiu, urmând încă alți doisprezece.
Un moment important în dezvoltarea muzeuluì a fost în anul 1936, când președintele Toma T. Socolescu l-a angajat pe profesorul N. Simache ca director al Muzeului de Arte Frumoase. Visul din liceu al profesorului-arhitect Toma T. Socolescu a devenit realitate la 15 iulie 1939, la noul sediu în Casa Răiciulescu din Piața Cuza, aici fiind inaugurat Muzeul de Arte Frumoase, nu Pinacoteca, mulțumind pentru ajutor în discursul său primarilor: Șt. Moțoiu, Gh. Ionescu și M. Botez.
Vremurile tulburi de la sfârșitul anului 1940 au determinat conducerea Așezământului să ceară trecerea în patrimoniul Primăriei Ploieşti a bibliotecii şi a muzeului. Așezământul a fost desființat, dar Toma T. Socolescu a rămas membru în comisia de achiziţii, până în mai 1943, când a semnat ultimele achiziţii pentru muzeu, încheindu-și astfel rodnica activitate de peste 23 de ani în făurirea și dezvoltarea Muzeului de Arte Frumoase.
(va continua)
________________
1. Arhivele Naționale, Serviciul Județean Prahova , fond Primăria Ploiești dosar nr 45/1929, fondul Tribunalul Prahova, S. I. dosar 21/1933(inv 536) și M. Sevastos , Monografia Orașului Ploiești, București, Cartea Românescă 1937, ediția anastatică, pp 816-819.
2. Albumul 100 ani într-o 100 pagini, realizat de Biblioteca Județeană Județeană „Nicolae Iorga” la 20 03 2021.
3. N. Dumitrescu și C. Ilie,
COLUMNE PESTE TIMP, Prof-arhitect T.T. Socolescu , Ploiești, Editura „Ploiești –Mileniul III”, 2010, p. 151.

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Leave a Reply

*